Dietmar Pieper
“Domnia Tarilor. De la Ivan cel Groaznic la Vladimir Putin”
Editura Litera
Scrisa de jurnalisti ai prestigioasei publicatii Spiegel, cartea ne ofera o incursiune de jumatate de mileniu in istoria Imperiului Rus. O spectaculoasa galerie de portrete ale celor mai importanti tari, dar si a altor personaje celebre din istoria vecinului nostru de la Rasarit, de la Puskin si Ceaikovski la Rasputin si Lenin. Cartea “Domnia Tarilor. De la Ivan cel Groaznic la Vladimir Putin” a aparut la sfarsitul anului trecut in colectia Bestseller a Editurii Litera si poate fi cumparata online, de aici, cu o reducere foarte buna.
De la Ivan cel Groaznic, primul cneaz moscovit care s-a intitulat tar in 1547, pana la Nicolae al II-lea, asasinat de bolsevici in 1917, istoria Rusiei a fost marcata de domnia tarilor, unii dintre cei mai ambitiosi si mai despotici conducatori pe care i-a dat istoria Europei. Petru cel Mare a intemeiat Sankt Petersburg si a deschis tara catre Europa; Ecaterina cea Mare, printesa germana proclamata imparateasa in 1762, a extins imperiul si i-a intarit statutul de mare putere; Aleksandr I Romanov a reusit sa respinga invazia lui Napoleon, fiind aclamat ca salvatorul Europei. Dar in 1917, domnia tarilor a fost intrerupta brutal prin asasinarea familiei imperiale. Dupa aproape o suta de ani, analistii politici si opinia publica au inceput sa-l numeasca pe Vladimir Putin noul „tar“ de la Kremlin, facand aluzie la stilul lui autocrat si dur de a conduce tara.
Joydeep Roy-Bhattacharya
“De veghe”
Editura Polirom
La sfarsitul anului 2014, in luna decembrie, Editura Polirom a publicat cartea “De veghe” de Joydeep Roy-Bhattacharya. De veghe ofera una dintre cele mai impresionante si mai complexe imagini ale conflictelor armate din epoca noastra.
De veghe surprinde un moment al operatiunii Enduring Freedom – razboiul impotriva talibanilor din Afganistan, care a durat mai bine de un deceniu si in care si-au pierdut viata peste doua mii de soldati americani. Dupa o noapte de inclestari violente cu insurgentii afgani, un grup de soldati de la o baza militara izolata din provincia Kandahar se confrunta cu o situatie-limita.
O femeie afgana sosita din munti le cere trupul fratelui ei cazut in lupta. Sa fie o sinucigasa, o spioana sau doar o sora indurerata care vrea sa-si ingroape fratele dupa datina? Prin vocile femeii, soldatilor si interpretului lor, se contureaza nu doar raspunsul la aceasta intrebare, ci si imaginea obsedanta a realitatilor teribile ale razboiului. Redand in chip magistral atmosfera claustrofobica a bazei militare, unde personalul se lupta clipa de clipa cu amenintari nevazute, iar linia frontului este tot mai imprecisa…
William Goldman
Mireasa printului
Editura Art
Editura Art a publicat aproape de sfarsitul anului 2014 un titlu foarte interesant scris de William Goldman. Este vorba de “Mireasa printului” – o poveste despre dragostea adevarata, aventuri, pirati, printese, uriasi, vraci si tot felul de creaturi fioroase. Mireasa Printului este un basm clasic intr-o interpretare moderna.In timp ce statele Florin si Guilder razboiul este pe cale sa izbucneasca, Printesa Buttercup se lupta cu deznadejdea pierderii iubitului sau, este rapita de catre un mercenar si acolitii acestuia, din mainile carora o salveaza un pirat, iar mai apoi este obligata sa se marite cu Printul Humperdinck. Pe parcursul acestei aventuri care te tine cu sufletul la gura, ii va intalni pe Vizzini, machiavelicul criminal care ar face orice pentru o punga de galbeni, pe Fezzik, uriasul prietenos, pe Inigo, spadasinul a carui sabie este insetata de razbunare si pe Contele Rugen, papusarul diabolic care trage toate atele.
Mircea Cartarescu
Fata de la marginea vietii. Povesti alese
Editura Humanitas
La sfarsitul anului 2014, la Editura Humanitas a aparut un nou volum semnat de mult premiatul autor Mircea Cartarescu. Cartea se numeste “Fata de la marginea vietii. Povesti alese” . Daca sunteti curiosi despre ce este aceasta noua carte, va lasam in compania vorbelor autorului:„Unele dintre micile istorii adunate aici sunt basme, altele povestiri, altele, pana la urma, fragmente de jurnal. Toate sunt in definitiv amintiri, reale sau inventate. Nu imagini ale realitatii, ci ale mintii care o decupeaza din hiperrealitatea noastra de toate zilele.
Au fost presarate pana acum in multe dintre cartile mele, in alte contexte si cerand o alta lectura. M-am gandit sa le strang, pentru placerea cititorului, intre copertile unui singur volum, nu pentru ca as crede foarte mult – desi cred – in calitatile prozei scurte, ci mai ales pentru ca am o credinta de neclintit in poezie.
N-am prea avut de ales in alcatuirea acestei culegeri de «po¬vestiri alese». Am lasat doar sa intre texte de o lungime rezonabila, pe care m-am amuzat sa le asez intr-o ordine oarecare, dar altfel le-am lasat sa colaboreze, sa se alieze, sa se infrunte, sa se submineze-ntre ele ca orice grup de necunoscuti adunat intre zidurile unei odai. Sperand ca pana la urma sa iasa de-aici mallarméanul «beau livre».“ – Mircea Cartarescu
David Foster Wallace
Mătura sistemului
Editura Curtea Veche
David Foster Wallace (1962 – 2008) s-a născut în Ithaca, New York. A studiat engleza şi filosofia la Amherst College, după care a absolvit un masterat în creative writing la University of Arizona. A debutat în 1987 cu The Broom of the System[Mătura sistemului] şi a atras atenţia criticilor prin stilul dens şi elaborat şi prin complexitatea naraţiunii, fiind plasat în descendenţa lui Thomas Pynchon şi a lui Don DeLillo, cu care a şi purtat o corespondenţă îndelungată. Nouă ani mai târziu, Wallace a publicat Infinite Jest, „capodopera şi totodată monstrul“ (New York Times) care i-a adus o popularitate extraordinară şi eticheta de enfant terrible al literelor americane, fiind inclus în 2005 de revista Time în topul celor mai bune o sută de romane de limbă engleză apărute din 1923. În ciuda naraţiunilor ample care l-au făcut cunoscut, Wallace a rămas deopotrivă un maestru al genului scurt, publicând volume de povestiri (Girl with Curious Hair; Brief Interviews with Hideous Men, ecranizat în 2009; Oblivion), eseuri (A Supposedly Fun Thing I’ll Never Do Again; Everything and More; Consider the Lobster ş.a.) şi numeroase articole în reviste renumite, printre care The New Yorker, The Paris Review, Playboy şi Harper’s Magazine. În 2008, Wallace s-a sinucis, lăsând în ordine, dar neterminat, al treilea roman, The Pale King, publicat în 2011. Opera lui a fost tradusă în peste douăzeci de limbi, iar Mătura sistemului este prima carte publicată în limba română.
Cleveland, Ohio, 1990. Fiica CEO-ului imperiului Stonecipheco – jucător-cheie pe piaţa produselor alimentare pentru bebeluşi, gata să dea lovitura cu un preparat care accelerează dobândirea limbajului – şi centralistă a unei edituri-fantomă, Lenore Beadsman nu ştie prea bine cine este. Captivă într-un sistem de relaţii şi discursuri care o construiesc, Lenore este subiectul îndoctrinării străbunicii Lenore – fostă studentă şi discipol al lui Wittgenstein –, şedinţelor dubioase de psihoterapie ale nevroticului doctor Jay, avansurilor lui Norman Bombardini – gigantul ingineriei genetice hotărât să îngurgiteze întreaga lume – şi geloziei şi poveştilor macabre narate cu obstinaţie de şeful şi iubitul ei, Rick Vigorous, editor cu ambiţii literare şi complexe pe măsură. Dispariţia străbunicii din căminul de bătrâni împreună cu alţi rezidenţi decrepiţi şi transformarea papagalului său, Vlad Ţepeş – care începe din senin să rostească, în combinaţii hilare, cuvinte vulgare, versuri de Auden şi versete din Biblie –, în vedetă TV la un post creştin îi accentuează anxietăţile, iar căutarea celeilalte Lenore devine o aventură picarescă în căutarea propriei identităţi. Cu o ironie savuroasă, Wallace explorează implicaţiile filosofice, sociale şi politice ale acestei căutări, punând în dialog discursuri teoretice fundamentale şi construind astfel un „mare roman american”, o critică a autoritarismului şi a ideologiei societăţii americane post-moderne.