Ne este dat să privim și să ne îngrozim (cât mai suntem disponibili la o astfel stare) cum în Estul României, Cernobîl încearcă să lovească din nou. Aflăm astfel, ”potrivit departamentului pentru situaţii de urgenţă, că 300 de pompieri, 34 de autospeciale, un elicopter şi trei avioane-cisternă sunt utilizate în lupta cu flăcările. Marea temere a autorităţilor ucrainene este că vegetaţia din zona de excludere de la Cernobîl ar putea emana, odată pârjolită, particule radioactive. Premierul ucrainean, Arsenii Iaţeniuk, a ţinut să liniştească populaţia şi a transmis că focarul este sub control şi că nivelul de radiaţii este normal. Totuşi incendiul este cel mai mare din ultimul sfert de secol. Centrala nucleară de la Cernobîl a fost abandonată după accidentul din 1986, iar reactorul avariat a fost acoperit cu un sarcofag din beton”.
Acest mod de liniștire a populației, prin supralicitarea lui ”totul se află sub control”, ține mai mult de anumite tehnici de a ascunde adevărul sub preș, încercând evitarea prezentării motivațiilor care au făcut posibil acest nou dezastru radioactiv.
Știrea în sine năvălește asupra noastră, făcându-ne să conștientizăm adevăratul pericol, ținându-ne în ultimele ore cu ochii lipiți de cer, să vedem încotro o va lua norul radioactiv, spre vest, nord sau spre est, spre Moscova, cu predilecție. Atunci vom afla dacă putem vorbi despre un nou nefericit accident sau dacă poate fi vorba de o acțiune secretă și greu de înțeles cu care ucrainenii, măcelăriți la ei acasă de armata cândva eliberatoare, vor să le dea bună dimineața rușilor din Kremlin, în termeni cât se poate de radioactivi. Să moară și ei, așa cum și-au ucis adversarii, de când Marie Curie a descoperit radioactivitatea.
Nu se dorește provocarea panicii și nici a dezinformării, aceste două arme mult mai periculoase chiar decât fisiunea nucleară, de aceea este preferată situația punerii batistei pe țambal, chiar și numai pentru că nu se cunoaște încă felul în care ar putea să reacționeze o masă de oameni eterogenă, greu de stăpânit, cu reacții diverse, multiple, imposibil de corelat. Fiecare administrație centrală, din țările afectate, încearcă să liniștească mai întâi populația și mai apoi să fie preocupată de ceea ce se mai poate face, pentru a diminua la maxim efectele iminentului dezastru.
Incendiul izbucnit în apropierea Centralei Nucleare de la Cernobîl, abandonată de aproape 30 de ani, nu poate să ocolească speculațiile dictate de conflictul armat din interiorul Ucrainei de azi. Sunt trei situații, ce nu pot fi ignorate. Focul a fost pus accidental, de un inconștient, pe când fuma și el o țigară. Focul a fost pus de un rus, care s-a gândit el că aceasta poate fi arma mortală, ce va da lovitura de grație nu numai ucrainenilor, dar și europenilor, cei care au băgat Rusia în embargo. Focul este totuși opera unui ucrainean cu funcții de răspundere sau pur și simplu a unui urmaș al bravului soldat Švejk, cel care a transformat armata într-o inepuizabilă șansă de a oferi imaginației compania prostiei involuntare, în forma ei naturală de cea mai pură calitate.
Ministerul Mediului din România nu stă degeaba, nu ignoră pericolul, chiar dacă ucrainenii vorbesc despre ”focarul este sub control şi că nivelul de radiaţii este normal”. Monitorizarea a ceea ce se întâmplă la Cernobîl nu mai trebuie făcută cu poștalionul, ea se află astăzi la îndemâna tuturor celor care știu să privească pe ecranul monitoarelor imaginile transmise prin satelit. Americanii ne-au învățat să privim urma unei mingi de tenis, în orice punct de pe glob, ar cădea aceasta. Cu date de identificare precise, astfel încât, Saddam Hussein a primit în ceașca de cafea o bombă în loc de cubul de zahăr cerut și care nu mai sosea. Incendiul de la Cernobîl a fost identificat în același timp și de români și de nemți și de polonezi și de americani, chiar dacă ucrainenii nu ne-ar fi spus că arde în împrejurimile fostei centrale nucleare.
Într-o primă evaluare ni se spune că: „Din analiza datelor furnizate de specialiști rezultă că fumul degajat de incendiu nu va ajunge pe teritoriul României în următoarele 72 de ore. Ministerul monitorizează prin intermediul Agenției pentru Protecția Mediului nivelul de radioactivitate (…) potrivit autorităților ucrainene, nivelul este de cinci ori mai mic decât limitele admise. Am dispus în cadrul Comitetului de Supraveghere atenta monitorizare a nivelului de radioactivitate și în următoarele zile. Vă informez că, potrivit informațiilor primite de la Ministerul Afacerilor Externe, în zona centralei de la Cernobîl, precum și în zona Kievului nu au fost depășite nivelul maxim admisibil pentru radiațiile radioactive și că incendiul răspândit, pe o suprafață de 320 de ha, a fost localizat și stopat de autoritățile ucrainene”, a declarat ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu.
Suntem cu ochii pe cer, căci mâine va fi 1 Mai muncitoresc, cu iarbă verde, bere, mici și bucurie. Cine ne tot ne strică bucuria? – este o altă întrebare la fel de serioasă cu aceea: ”Cine dete cu cuțitul?”