24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Este de datoria statelor membre ale Uniunii Europene să ofere o perspectivă europeană Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, state care doresc „să devină parte a UE”, a afirmat marți ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. „Când vorbim despre statele care doresc să devină parte a UE, cum este Republica Moldova, Georgia, Ucraina, aici cred că este de datoria statelor membre să meargă mai departe și să ofere o perspectivă europeană pentru aceste țări. Această discuție este purtată în aceste zile în mod intens în ceea ce privește pregătirea summitului Parteneriatului Estic, pentru că nu este normal să ceri acestor state să întreprindă tot felul de eforturi complicate, de aducere în conformitate cu standardele europene, de reformă profundă, fără a fixa în fața acestor state și un obiectiv, o țintă, care din punctul de vedere al României trebuie să fie perspectiva europeană a acestor state”, a declarat Aurescu la ședința comună a Comisiei pentru afaceri europene și Comisiei pentru politică externă ale Camerei Deputaților, cu tema „Parteneriatul Estic în noua politică europeană de vecinătate”. El a adăugat că nu se poate face abstracție de contextul în care se va desfășura Summitul de la Riga. „Precedentul summit a fost urmat de o întreagă serie de evenimente care au afectat securitatea în vecinătatea noastră imediat apropiată. În același timp, sigur că este un summit al constatării progreselor care s-au făcut în aplicarea acordurilor de asociere și este extrem de important ca summitul și declarația lui să se concentreze pe modul în care UE și statele membre sprijină statele din Parteneriatul Estic să aplice acordurile de asociere și de liber schimb”, a arătat Aurescu. Șeful diplomației române a subliniat că UE nu trebuie doar să ceară acestor state să facă reforme și să aplice aceste acorduri, ci trebuie „să se și implice în mod activ în a ajuta la aplicarea eficientă a acestora”. Aurescu a subliniat că, în acest moment, summitul, prin declarația sa, reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a-și alege liber nivelul de ambiție și țintele la care aspiră în relația cu UE. „Noi credem că se poate mai mult, pentru că, așa cum s-a spus de cele mai multe ori, acordurile de asociere nu trebuie să fie ultimul țel, trebuie să mergem mai departe”, a afirmat ministrul. O altă problemă semnalată de Aurescu a fost cea referitoare la liberalizarea vizelor pentru Georgia și Ucraina, despre care ministrul a spus că este un „obiectiv care să fie atins la summitul Parteneriatului Estic”, în funcție și de progresele tehnice ale fiecărui partener. „Este foarte important să folosim acest instrument pentru încurajarea acestor state partenere de a arăta propriilor cetățeni rezultatele tangibile, foarte concrete ale integrării europene”, a spus șeful diplomației române. În context, el a spus că, în cazul Republicii Moldova, la un an de la liberalizarea regimului de vize, 500.000 de persoane au solicitat un pașaport biometric, 80.000 dintre acestea fiind din Transnistria. La rândul său, ambasadorul Republicii Moldova, Iurie Reniță, a afirmat că, împreună cu Georgia și Ucraina, ca țări asociate la UE, s-a convenit asupra unei viziuni comune, care va fi reflectată în declarația Summitului de la Riga. El a subliniat că semnarea Acordului de asociere „a marcat profund” situația din Republica Moldova și a consolidat aspirația europeană a acestei țări. În opinia președintelui Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, Ana Birchall, consolidarea Parteneriatului Estic înseamnă „recunoașterea progreselor partenerilor din vecinătatea estică a Uniunii Europene și demersuri mai aplicate pentru asigurarea unui spațiu de stabilitate, securitate, prosperitate și bună vecinătate la granița UE”. La eveniment au participat ambasadorii Georgiei, Republicii Moldova, Poloniei, Ucrainei în România, diplomați din misiunile diplomatice ale statelor partenere în țara noastră, reprezentanți ai MAE și ai altor instituții cu atribuții în politica externă, Reprezentanța Comisiei Europene în România, Biroul de informare al Parlamentului European în România, personalități din mediul academic, din instituții de presă și organizații neguvernamentale, deputați și senatori din diverse structuri ale Camerelor.
