24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Adi Cristi
Retragerea lui Victor Ponta din funcțiile de conducere ale PSD, pentru a nu impieta anchetele justiției, ce au început să-l implice, se dorește a fi o mișcare strategică. În primul rând, se vrea a fi ”un exemplu personal”, din categoria ”Dacă eu pot și voi puteți!”, semnal adresat tuturor liderilor centrali și locali de partid, decimați de anchetele DNA.
Textul postării pe Facebook, privind auto-suspendarea sa din funcțiile pe care le deține în partid ”până când își va demonstra nevinovăția”, poate fi considerat ”o scrisoare strecurată pe sub ușa” partidului. Nu pot să nu cred că decizia aceasta ultimativă ascunde mai multe date pe care Victor Ponta le deține, fie despre mișcările subterane din țară, privind degringolada din organizațiile județene, provocată de multitudinea anchetelor DNA, fie despre postura sa de inculpat, împotriva căruia DNA a început urmărirea penală pentru fapte săvârșite de Victor Ponta înainte ca acesta să fie parlamentar (sic!)
Victor Ponta ”se simte strâns cu ușa”. Poate de aceea, într-un moment de slăbiciune, de furie internă, să fi luat această decizie, despre care partidul, prin conducerea sa centrală, nu a știut, nu a avut nici un cuvânt de spus. Nu i-a mai rămas decât să ia act de decizia lui Victor Ponta, să se prezinte în fața cetățeanului cu foarte multe semne de întrebare pentru care e greu să găsești răspunsul potrivit.
Se pare că Victor Ponta știe, cu siguranță, mai mult decât se cunoaște în spațiul public. Ar fi singura explicație ce poate rezista tuturor speculațiilor ce au invadat deja țara, de la un adevărat breaking news și până la cele mai fanteziste scenarii lăsate la îndemâna tuturor comentatorilor politici sau liderilor din opoziție.
Dacă ar fi să citim printre rânduri fondul asigurat acestui deznodământ surprinzător, cu siguranță că, în prim plan ne apar și declarațiile agresive ale lui Klaus Iohannis, alimentate și întreținute de istericale copreşedintelui PNL, Alina Gorghiu.
Pe scena politică românească continuă să se joace o melodramă, cu puternice accente de comedie ieftină, în care trec pe rând liderii partidelor politice parlamentare, pentru a-și rosti replica, fie că se numesc Victor Ponta, Gabriel Oprea, Dan Constantin, Alina Gorghiu, Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și, nu în ultimul rând, președintele Klaus Iohannis. Acesta din urmă încearcă să pună o presiune din ce în ce mai puternică asupra primului ministru, demonstrând că este mai mult poreclit a fi de etnie germană, decât să fie în profunzime așa ceva. Măgăriile, mârlăniile, bădărăniile made in Traian Băsescu sunt deja asumate de Klaus Iohannis, sub forma unei atitudini firești, normale. Dan Mihalache, șeful cancelariei prezidențiale, nu ezită să se comporte în spiritul fostei ”Albe ca Zăpada” a lui Traian Băsescu, consilierul prezidențial Sebastin Lăzăroiu. Aceeași impertinență, aceeași aroganță, aceeași mare confuzie, în ceea ce privește fișa postului acestuia în relațiile pe care Administrația Prezidențială le are cu celelalte instituții ale statului. Rămâne în continuare impardonabilă obrăznicia lui Dan Mihalache, consilier prezidențial, înalt funcționar public de rangul III, cel al secretarilor de stat, față de invocarea genunchiului operat al premierului Victor Ponta în ecuația majorării salariilor demnitarilor. De fapt, Dan Mihalache nu face altceva decât să deturneze esența gestului premierului de a amâna la aplicare ordonanța de urgență privind triplarea indemnizației celor 48 de funcții, selectate de primul ministru interimar Gabriel Oprea, în ”cârdășie” cu președintele Klaus Iohannis. Nimeni nu a spus că Victor Ponta ar fi fost străin de această operațiune necesară, de așezare a salariilor în consonanță cu demnitățile înaltelor funcții ale statului. Ceea ce a amendat Victor Ponta a fost doar momentul ales și, mai ales, ”separarea” primelor funcții în stat de grosul salariilor bugetarilor. Și societatea civilă a sesizat această discrepanță, această ”obrăznicie” a celor care au cuțitul și pâinea în mână, dar nu pentru mărimea porției, ci, mai ales, pentru întâietatea servirii celor care, este adevărat, aveau bani puțini, dar de acest ”puțin” era de minim cinci ori mai mult decât venitul minim al românului de rând.
Victor Ponta a mai făcut o mutare pe tabla de șah. Bună, rea, este o mutare făcută după regula lui pièce touchée. Ai pus mâna pe piesă, trebuie să o muți! Urmează Klaus Iohannis sau cei care au spiritul lui, gen Alina Gorghiu, să mai facă o mutare! Meciul devine mai mult decât palpitant, în condițiile caniculei în revenire și a Greciei aflată în nestăpânita hăituială a creditorilor.
