24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Adi Cristi
Ne pregătim să aniversăm, peste trei ani, un secol de la Marea Unire, de la 1 decembrie 1918. Anul 1918 a fost pentru poporul român un an divin. La 27 martie 1918 Basarabia revine acasă, la 28 noiembrie Bucovina se alipește, la rândul ei, trupului țării mamă, pentru ca pe 1 decembrie 1918, să reușim să aducem acasă și Transilvania, pământul României Mari prezentându-se lumii în întreaga sa splendoare, într-o expresie de generic. Cele trei fecioare răpite, Basarabia, Bucovina și Transilvania, au fost salvate din brațele răpitorilor, Rusia și Imperiul Habsburgic, reușind înfăptuirea visului domnitorului Mihai Viteazul, acela de a uni în același trup Moldova, Țara Românească și Transilvania, respectând întinderea spațiului limbi române să rămână la ea acasă.
Anul acesta sărbătorim 98 de ani de Românie ciuntită. Fără Basarabia, fără Bucovina…Chiar dacă este sărbătoare națională, chiar dacă toți românii stau acasă și se bucură, beau o cupă de șampanie, pentru numele României, oriunde s-ar afla ei adunați sau împrăştiaţi de viață, care încotro, în această lume, o parte semnificativă de suflet ne sângerează din momentul în care degetul bont al lui Iosif Visarionovici Stalin, dar și înțelegerea vicleană a lui Winston Churchill ne-a lăsat și fără Bucovina, adăugându-se Basarabiei, ”realipită” Imperiului Sovietic încă la începutul celui de-al doilea Război Mondial.
Acest rap teritorial, după un ultimatum de numai 48 de ore, a rămas la vremea întâmplării sale una dintre cele mai neînțelese atitudini din partea Europei. Eram pe 28 iunie 1940, în timp ce Germania începuse deja războiul mondial, cucerind Austria, Cehoslovacia, încă din 1938, reglându-și acul compas spre Uniunea Sovietică, mult prea preocupată s adune și ea de pe scena politică ceea ce se putea aduna într-o lume instabilă.
Rușii din coasta noastră de Est tot timpul ne-au vrut răul cuceririi, de la Țarul Rusiei, Petru I la Putin, tot timpul ne-au pizmuit, fără însă ”a-și pune mintea cu noi”, decât în acest episod de tristă amintire, care se numește Basarabia din inima României. Nu ne-au vrut țara, pentru că nu aveau cum să o ia, dar ne-au vrut inima acesteia, Basarabia și Bucovina, părți din România pe care ni le-au furat și ni le-au distrus cu o cruzime întâlnită doar la popoarele primitive, ale căror prăzi de război erau măsurate până la nivelul unei jumătăți de sclav, a unui picior sau mâini. Această împărțire a prăzii de război a însemnat pentru teritoriul românesc sfârtecarea pământului și o dată cu el a românilor care au fost dezrădăcinați și trimiși în cealaltă parte a lumii, mai jos decât Purgatoriu biblic, în Siberia.
1 decembrie 1918 a însemnat pentru poporul român, dintr-un început, o probă trecută cu succes. O mare probă, o realizare cu ajutorul căreia românii și-au recuperat identitatea, demnitatea, crezul în propriile lor valori, care pot defini o țară liberă, independentă, o voce care știe să vorbească, știe să plângă, știe să-și ceară drepturile și, mai ales, a demonstrat că știe să-și apere valorile, bogățiile, fiii și părinții.
În Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, exista punctul III, care definește din începuturi valorile democrate ale noului stat, ce avea să apară prin întregirea tutore pământurilor în care se vorbea limba română adusă în case prin moșteniri directe, de familie. Iată care sunt cele șase principii fundamentale pe are toate constituțiile României le vor cuprinde:
”III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele: 1) Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. 2) Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat. 3) Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament. 4) Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti. 5) Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii. 6) Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.”
De 1 decembrie toți românii, oriunde s-ar afla își spun La mulți ani!
La mulți ani România, oriunde te-ai afla!
ADI CRISTI
