Comisia trilaterală România-Republica Moldova-Ucraina va monitoriza impactul canalului Bîstroe

O comisie trilaterală formată din reprezentanți ai României, Ucrainei și Republicii Moldova va monitoriza, timp de un an, impactul pe care îl presupune existența canalului de navigație Bîstroe, Ucraina, conform recomandării Comitetului Permanent al Convenției de la Berna reunit în perioada 1-4 decembrie la Strasbourg. „Una din problemele analizate în timpul reuniunii a fost dosarul Bîstroe, respectiv recomandarea impusă de Convenția de la Berna referitor la circulația pe acest canal și impactul transfrontalier al activității asupra mediului. Prezentând studii recente și arătând că impactul nu mai este major, Ucraina a solicitat din nou închiderea dosarului, în timp ce partea română a relevat că există un anumit impact transfrontalier”, a declarat, luni, pentru AGERPRES, guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării, România, Lucian Simion, participant la reuniunea de la Strasbourg. În acest context, membrii Comitetului Permanent al Convenției de la Berna au decis ca dosarul Bîstroe să rămână deschis încă un an, potrivit sursei citate. „S-a decis ca dosarul să rămână deschis pentru încă un an, perioadă în care Comisia trilaterală va trebui să-și asume sarcina monitorizării permanente a efectelor navigației pe canalul Bîstroe și cea a stabilirii regulilor de monitorizare”, a menționat guvernatorul Simion. Potrivit sursei, în baza unui acord trilateral, Comisia trilaterală România-Ucraina-Republica Moldova s-a înființat în urmă cu câțiva ani pentru monitorizarea factorilor de mediu din această zonă transfrontalieră, ea urmând să aibă în continuare atribuții inclusiv în ceea ce privește canalul Bîstroe. Încă din anul 2010, Ucraina a solicitat închiderea dosarului Bîstroe, deschis în anul 2004 de Reuniunea Consiliului Permanent al Convenției de la Berna pentru neîndeplinirea prevederilor Convenției și a emis atunci Recomandarea nr. 111 care vizează suspendarea lucrărilor la canalul Bîstroe, pentru a nu se trece la faza următoare a proiectului fără o evaluare a impactului de mediu pentru faza a II-a. De asemenea, Convenția a hotărât furnizarea de informații adiționale privind aspectele ecologice și socio-economice ale soluțiilor alternative și opțiunile viabile pentru dezvoltarea viitoare a activităților de navigație în partea ucraineană a Dunării, să se consolideze o arie vastă strict protejată, unde să fie exceptată pe cât posibil intervenția antropică, plasând în afara ariei protejate activitățile economice care pot afecta negativ diversitatea biologică. În anul 2001, autoritățile ucrainene și-au anunțat intenția de a reamenaja canalul Bîstroe pentru navigație, încercările de la acea vreme nefiind puse în practică în urma protestelor organizațiilor neguvernamentale care au atras atenția cu privire la posibilele efecte negative ale lucrărilor asupra ecosistemelor Deltei Dunării. În anul 2004, lucrările la canalul Bîstroe s-au concretizat, în pofida criticilor din partea autorităților române, a Comisiei Europene și a organizațiilor neguvernamentale, partea română susținând că acest canal poate avea efecte devastatoare asupra Deltei. Prima fază de execuție a fost finalizată pe data de 26 august 2004 și a presupus lucrări de dragaj pe traseul Vîlcovo-Marea Neagră, precum și realizarea unui canal în lungime de 3,3 km, lățime de 100 de metri, adâncime de 7,65 metri și a unui dig de protecție situat la nordul canalului. Cea de-a doua fază presupunea realizarea unui șenal navigabil de 180 de kilometri de la Reni la Marea Neagră, conform autorităților. Construirea canalului încalcă, potrivit Ministerului Afacerilor Externe din România, mai multe Reglementări internaționale și bilaterale în domeniul mediului și apelor internaționale, care se aplică la regiunea canalului Bâstroe, printre care Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (RAMSAR 1971), Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa (Berna, 19 septembrie 1979), Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (ESPOO, 1991), Convenția privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992). Rezervația Biosferei Delta Dunării cuprinde suprafețe situate atât în România, cât și în Ucraina. În România, Delta Dunării are triplu statut de zonă protejată ? Sit al Patrimoniului Natural Universal recunoscut de UNESCO, Zonă Umedă de Importanță Internațională din 1990 (conform Convenției asupra zonelor umede, Ramsar) și Rezervație a Biosferei în cadrul Programului „Omul și Biosfera”.