ÎL VREM PE DUMNEZEU CONDUCĂTOR

Pe aeroportul din Cuba a avut loc prima întâlnire dintre cei doi capi ai bisericilor catolice și  ortodoxe, Papa Francisc și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill. Artizanii acestei performanțe au recunoscută faptul că întâlnirea propriu zisă a fost pregătită în urma a zeci de ani de tatonări și de așteptarea momentului potrivit. Pe timpul pontificatului Papei Ioan Paul  al II-lea un astfel de dialog a fost practic imposibil, fiind cunoscută  repulsia Sanctităţii Sale față de ororile regimului comunist. Diplomația rusă s-a dovedit a fi mult mai deschisă, mult mai înțelegătoare când la Roma a ajuns să fie Papa un ”străin” de dincolo de ocean, oferind catolicismului un Prim Stătător care să nu fie dominat de obsesii politice în defavoarea unui alt actor de pe eșichierul politic al lumii. Astfel, Vladimir Putin și-a dat acordul pentru un astfel de dialog creștin, făcând posibilă o întâlnire pe care noi, românii, am anticipat-o încă de pe timpul Pape Ioan Paul al II-lea, astfel încât capii bisericii catolice și creștine s-au întâlnit la București în 1999, într-o vizită semnificativă, ce a adus pe malurile Dâmboviței pe Papa Ioan Paul al II-lea, la invitația Preafericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

De această dată întâlnirea a avut loc pe un teren neutru, întrerupând călătoria Papei Francisc în drumul său spre Mexic, aterizând pe aeroportul din Cuba, în saloanele căruia a avut loc această istorică conciliere creștin.

Principalele puncte ale declarației comune comune semnate de Papa Francisc și de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, la finalul primei întâlniri între liderii celor mai mari confesiuni creștine după aproape o mie de ani:

”Suntem divizați de rănile provocate de conflicte dintr-un trecut îndepărtat sau recent, de divergențe, moștenite de la strămoșii noștri, în înțelegerea și explicarea credinței noastre în Dumnezeu. Deplângem pierderea unității, consecință a slăbiciunii umane și a păcatului (…) Conștienți că rămân numeroase obstacole de depășit, sperăm ca întâlnirea noastră să contribuie la restabilirea acestei unități dorite de Dumnezeu, pentru care s-a rugat Iisus Hristos. Nu suntem concurenți, ci frați: de la această concepție trebuie să purceadă toate acțiunile noastre unul față de celălalt și față de restul lumii exterioare. Sperăm că întâlnirea noastră va contribui, de asemenea, la reconciliere acolo unde există tensiuni între greco-catolici și ortodocși.

Privirea noastră se îndreaptă spre toate regiunile lumii unde creștinii sunt supuși persecuțiilor. În numeroase țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, frații și surorile noastre întru Hristos sunt exterminați în familii, orașe și sate întregi. Bisericile lor sunt distruse și jefuite în mod barbar, obiectelor lor sfinte sunt profanate, monumentele lor, distruse. În Siria, Irak și în alte țări din Orientul Mijlociu, observăm cu durere exodul masiv al creștinilor de pe pământul de unde a început să se răspândească credința noastră și unde au trăit din vremea apostolilor împreună cu alte comunități religioase. Încercările de justificare a acțiunilor criminale prin sloganuri religioase sunt absolut inacceptabile. Nicio crimă nu poate fi comisă în numele Domnului. Suntem preocupați de limitarea actuală a drepturilor creștinilor, chiar discriminarea lor, atunci când unele forțe politice, ghidate de ideologia unui secularism atât de adesea agresiv, depun eforturi să îi împingă la periferia vieții publice.  Rămânând deschiși la contribuția altor religii la civilizația noastră, suntem convinși că Europa trebuie să rămână fidelă rădăcinilor sale creștine. Îndemnăm creștinii europeni din Răsărit și Occident să se unească pentru a mărturisi împreună pe Hristos și Evanghelia, pentru ca Europa să își păstreze sufletul său format în două mii de ani de tradiție creștină.

Deplângem confruntarea din Ucraina care a dus la pierderea a multe vieți omenești, a provocat numeroase răni locuitorilor pașnici și a plasat societatea într-o gravă criză economică și umanitară. Îndemnăm toate părțile implicate în conflict la prudență, solidaritate socială și acțiune în favoarea păcii.

Adresăm un apel din inimă tuturor părților care pot fi implicate în conflicte să dea dovadă de bunăvoință și să se așeze la masa negocierilor. Este necesar ca întreaga comunitate internațională să depună toate eforturile posibile pentru a pune capăt terorismului cu ajutorul acțiunilor comune și coordonate.

Privirea noastră se îndreaptă spre persoanele care se află în pericol, care trăiesc în condiții de nevoie extremă și de sărăcie, în timp ce sporesc bogățiile materiale ale omenirii. Nu putem rămâne indiferenți la soarta milioanelor de migranți și de refugiați care bat la poarta țărilor bogate.

Suntem îngrijorați de criza familiei în mai multe țări. Căsătoria este o școală de dragoste și fidelitate. Ne exprimăm regretul că alte forme de coabitare sunt în prezent puse pe același plan cu această uniune.

Lansăm un apel tuturor la respectarea dreptului inalienabil la viață. Milioane de copii sunt privați de însăși posibilitatea de a veni pe lume. De asemenea, suntem preocupați de dezvoltarea tehnologiilor de reproducere biomedicală, pentru că manipularea vieții umane este un atac la bezele existenței omului, creat după chipul lui Dumnezeu”.

O întâlnire de numai două ore a arătat lumii ce poate face iubirea de Dumnezeu în comparație cu zbaterea politică de milenii.

Îl vrem pe Dumnezeu să ne fie conducător.