24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
La împlinirea a 24 de ani de la declanșarea conflictului armat de pe Nistru, la Chișinău și în alte localități din Republica Moldova au loc miercuri o serie de acțiuni de comemorare a victimelor acestui război. Potrivit mass-mediei locale, manifestările au început la Chișinău cu o slujbă religioasă, după care au avut loc depuneri de flori la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul orașului. Un Marș al Memoriei s-a desfășurat din Piața Marii Adunări Naționale și până la Complexul memorial ‘Eternitate’, iar la monumentul ”Maica Îndurerată” de la Memorialul militar este prevăzut un miting de comemorare a eroilor căzuți în războiul de pe Nistru. Data de 2 martie 1992 este considerată, oficial, data la care a început conflictul militar, deși primele ciocniri au avut loc la sfârșitul anului 1991. În noaptea zilei de 1 spre 2 martie 1992, detașamente ale cazacilor au atacat secția de poliție din Dubăsari și au luat ostatici 32 de polițiști. Posturile de gardiști și milițieni ale regimului separatist de la Tiraspol erau asigurate și cu mașini blindate din dotarea armatei ruse. Pe parcursul lunii martie au urmat mai multe apeluri către comunitatea internațională ale președintelui de la acea vreme, Mircea Snegur, și ale parlamentului de la Chișinău, care denunțau agresiunea comisă de fosta Armată a 14-a a Rusiei pe teritoriului Republicii Moldova. Deși respingea aceste acuzații, Moscova a continuat să sprijine pe față regimul separatist. Războiul s-a încheiat oficial la 21 iulie 1992, când președinții Rusiei și Republicii Moldova, Boris Elțin și Mircea Snegur, au semnat la Moscova acordul de încetare a focului. Armata rusă nu s-a retras însă din stânga Nistrului nici până astăzi, deși Moscova și-a asumat acest angajament la summitul OSCE de la Istanbul din 1999. În timpul conflictului armat de pe Nistru, Republica Moldova, care cu doar câteva luni înainte își declarase independența de URSS (27 august 1991), nu reușise încă să-și formeze armata și, în acest context, tânărul stat a fost apărat de polițiști și voluntari. De partea Chișinăului, la lupte au participat aproximativ 32.000 de ofițeri și voluntari, dintre care 287 și-au pierdut viața, iar alți 400 au rămas invalizi. Conflictul dintre Chișinău și Tiraspol a început de fapt în 1989, când limba română a fost declarată limbă de stat în Republica Moldova. Acest lucru nu a fost acceptat de sovietele locale din Tiraspol, Tighina și Râbnița, unde s-au format ‘colective unificate de muncă’ (OSTK), ce luptau împotriva introducerii limbii române și a alfabetului latin. Pentru apărarea limbii române au plătit cu ani grei de închisoare în temnițele regimului de la Tiraspol membrii Grupului Ilașcu — Ilie Ilașcu, Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco, Tudor Petrov-Popa. La 2 iunie 1992, 33 de patrioți români au fost arestați la Tiraspol, 5 dintre aceștia fiind judecați de o instanță neconstituțională și condamnați: Ilie Ilașcu — condamnat la moarte prin împușcare, Andrei Ivanțoc — 15 ani de detenție, Tudor Petrov-Popa — 15 ani de detenție, Alexandru Leșco — 12 ani de detenție, Petru Godiac — 2 ani de detenție. Au fost eliberați unul câte unul din detenția ilegală din Transnistria — Ilie Ilașcu — după 9 ani de închisoare, Alexandru Leșco — după 12 ani, Andrei Ivanțoc — după 15 ani și Tudor Petrov-Popa — tot după 15 ani. Ziua de 2 martie este declarată Ziua Memoriei în Republica Moldova.
