Malmstrom a subliniat că discuţii detaliate privind noua relaţie a Marii Britanii cu UE ar trebui să înceapă doar după procesul privind părăsirea Blocului comunitar de către acesta la nivel politic.

„Sunt de fapt două negocieri. Mai întâi părăsiţi comunitatea, şi apoi negociaţi noua relaţie, oricare ar fi ea”, a spus aceasta.

Întrebată dacă derularea unui asemenea proces nu ar afecta economiile tuturor statelor membre UE, Malmstrom a spus că da, dar că „votul a fost foarte clar”.

Ea a adăugat că este tristă că Marea Britanie, care a apărat în mod tradiţional principiul liberului schimb, părăseşte UE.

În conformitate cu legislaţia UE, Blocul comunitar nu poate negocia un acord comercial separat cu unul dintre membrii săi, de unde şi insistenţa comisarului că Marea Britanie trebuie să părăsească comunitatea întâi. Este de asemenea contrar legistaţiei UE ca un membru să negocieze propriile acorduri comerciale cu entităţi din afară, ceea ce înseamnă că Marea Britanie nu poate începe aceste negocieri înainte de a părăsi UE.

Luând aceste aspecte în considerare, Marea Britanie nu poate derula propriile negocieri comerciale timp de până la doi ani, întrucât activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona stabileşte un termen de cel mult doi ani pentru ajungerea la un acord privind condiţiile ieşirii din UE.

Mai mulţi lideri care au promovat Brexitul, susţin că Londra va obţine acces pe piaţa unică europeană şi va putea reduce libertatea de circulaţie, deoarece Uniunea Europeană este cea care are nevoie de relaţii comerciale cu Marea Britanie, apreciază conservatorul eurosceptic Chris Grayling, preşedintele Camerei Comunelor.

Chris Grayling, unul dintre liderii grupului politric favorabil ieşirii Marii Britanii din UE, crede că Bruxellesul va accepta negocieri informale cu Londra înainte de invocarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona. Preşedintele Camerei Comunelor a subliniat că Marea Britanie trebuie să transmită notificarea oficială de ieşire din UE când va fi pregătită.

„Până la urmă, vorbesc banii şi locurile de muncă”, a afirmat Chris Grayling într-un interviu acordat agenţiei Reuters. „Nu este vorba de Marea Britanie care să bată la uşă şi să spună: «Vă rugăm, noi ce facem?» Aici este vorba de o relaţie comercială foarte importantă pentru Uniunea Europeană”, a subliniat Grayling.

Liderii Uniunii Europeene au avertizat că Marea Britanie va avea acces pe piaţa unică doar dacă va permite libera circulaţie a forţei de muncă.
Conform datelor furnizate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), economia britanică avea o cifră de afaceri de 2.900 de miliarde de dolari înainte de referendum, în timp ce economia UE, fără Marea Britanie, avea un volum de schimburi comerciale de 13.300 de miliarde de dolari.

„Este vorba, în aceeaşi măsură, de accesul europenilor pe piaţa britanică şi invers; după ce se vor aşeza lucrurile ca urmare a referendumului, va fi în interesul ambelor părţi să ajungă la un acord comercial tangibil. (…) În opinia mea, comerţ înseamnă în mod normal că maşinile germane vor fi vândute în Marea Britanie, că produsele agricole franceze vor fi vândute în Marea Britanie şi că districtul financiar al Londrei oferă servicii clienţilor din Uniunea Europeană”, a subliniat Chris Grayling.