24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Situația economică din regiunea transnistreană continuă să se agraveze. După ce în anul 2015 economia regiunii s-a contractat cu circa 20 la sută, aceasta urmează să-și continue declinul și în 2016, fiind anticipată o scădere de 5-6 la sută. Estimările au fost făcute de Expert-Grup în cadrul celui mai recent număr al „Revistei economice regionale: regiunea transnistreană”, informează MOLDPRES.
Recesiunea economică din 2016 va fi cauzată de scăderea consumului gospodăriilor cu 5 la sută, pe fondul reducerii salariilor și scăderii remiterilor, scăderea consumului administrației regionale urmare a deficitului bugetar enorm, estimat la aproape 15% din PRB și reducerea investițiilor de capital ale firmelor cu 10-12 la sută, în condiții de limitare a accesului la credite și a exodului de capital din regiune, constată experții.
Potrivit autorilor publicației, criza ar fi mult mai puțin dramatică dacă autoritățile din regiune ar fi mai bine pregătite din punct de vedere fiscal, bugetar, monetar și economic pentru asemenea șocuri negative. „Economia regiunii transnistrene a întîmpinat criza cu deficit bugetar și de cont curent de proporții, baza fiscală îngustă determinată de lipsa sistemului de TVA și un vast sector informal, portofolii înalte de credite neperformante în bănci și rezerve valutare minime”, a declarat în contextul dat Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup și coautor al raportului.
Mai mult, problemele economice au fost afectate și de ciclul electoral din regiune, care a generat conflicte politice interne, în special între puterile „executive” și „legislative”, fapt ce nu doar a tergiversat pasul reformelor, ci și a alimentat unele politici populiste, cu riscuri majore suplimentare pentru viitorul apropiat. Menținerea cursului artificial al „rublei transnistrene” a fost una din acele măsuri populiste care a agravat suplimentar climatul economic.
Cursul de schimb artificial a cauzat un deficit acut de valută în regiune și a lovit în competitivitatea exportatorilor transnistreni. În plus, piața neagră de valută s-a extins, unde “rubla transnistreană” s-a depreciat cu pînă la 50 la sută. La rîndul său, aceasta a cauzat un deficit acut de produse de import, alimentînd „turismul alimentar” – oamenii au fost nevoiți să plece în afara țării pentru a cumpăra produsele lipsă.
„Avînd în vedere deficitul de cont imens, care echivalează aproximativ cît PIB-ul regiunii, deprecierea este inevitabilă, iar amînarea deprecierii controlate ar putea duce la o prăbușire necontrolată “a monedei transnistrene” cu consecințe economice și sociale grave”, a declarat Alexandru Fală, coautor al raportului.
Raportul a mai notat principalele cinci riscuri cu care se va confrunta economia transnistreană în următorii 2-3 ani. În primul rînd, sectorul bancar decapitalizat și „intoxicat” cu credite neperformante. Incertitudinea din industria energetică din regiune. În al treilea rînd, constrîngerile bugetare și structurale severe, cauzate de un aparat administrativ extins și costisitor, unde aproape 45 la sută din totalul salariaților din regiune sînt angajați în sectorul public. Și în ultima instanță scăderea populației și ca urmare a ofertei de brațe de muncă.
