24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Produsele vegetale sunt mai frecvent utilizate în perioada postului. Însă nu întotdeauna sunt şi cele mai sănătoase. Potrivit rezultatelor studiului Asociației Pro Consumatori (APC), produsele vegetaleconțin aditivi alimentari, clorură de calciu, acizi grași saturași și alte grăsimi, adică substanțe care nu ar trebui să fie în compoziția acestor produse și care au efecte nocive asupra sănătății consumatorului, se arată într-un comunicat al APC.
Mai precis, în 35 de preparate și semipreparate vegetale analizate s-au identificat 31 aditivi alimentari. Printre acești aditivi alimentariîntâlnim: E100 (curcumină), E120 (carmin/coșenilă), E150a (caramel simplu), E150d (caramel cu sulfit de amoniu), E160a (beta-caroten), E160c (extract de paprika), E200 (acid sorbic), E202 (sorbat de potasiu), E211 (benzoat de sodiu), E223 (metabisulfit de sodiu), E304 (palmitat de ascorbil), E316 (izoascorbat de sodiu), E320 (butilhidroxianisol), E322 (lecitină din soia/floarea soarelui), E330 (acid citric), E331 (citraţi de sodiu), E407 (caragenan), E410 (gumă de carruba), E412 (gumă de guar), E414 (gumă arabică), E415 (gumă de xantan), E417 (gumă tara), E440 (pectină), E450 (difosfat disodic), E452 (polifosfați), E460 (gumă de celuloză), E471 (mono și digliceride ale acizilor grași), E476 (poliricinoleat de poliglicerină), E481 (stearoil 2 lactilat de sodiu), E509 (clorură de calciu), E621 (monoglutamat de sodiu).
Majoritatea dintre acești aditivi alimentari au potențial alergogen (carmin, acid sorbic, benzoatul de sodiu, metabisulfit de sodiu, citratul de sodiu, gumă de guar, difosfat disodic), pot determina flatulență (pectina,guma de xantan, izoascorbat de sodiu), dar pot produce și alte probleme de sănătate (osteoporoză, crampe abdominale, vertij, mărirea de volum a ficatului și rinichilor, sete extremă, aritmii), se mai arată în comunicatul de presă.
De altfel, specialiștii din cadrul APC au identificat în produsele de post și clorura de calciu, de obicei folosită pentru a preveni formarea gheții.
„Clorura de calciu are foarte multe utilizări în industria alimentară, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de întărire, de sporire a fermității țesuturilor – pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de brânză tofu, dar și pentru producerea unui înlocuitor de caviar din sucuri de legume și fructe, ingredient în băuturile sportivilor etc.). Acumularea (clorurii) de calciu în organism determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă”, a explicat în comunicatul de presă prof. univ. dr. Ion Schileru, Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, Facultatea ASE București.
De asemenea, rezultatele studiului APC au mai arătat că în produsele de post analizate s-au identificat grăsimi șiacizi grași saturați, substanțe care cresc nivelul colesterolului „rău” în organism și determină apariția bolilor cardiovasculare.
„Există alternative sănătoase la produsele vegetale industriale, și anume legumele și fructele de sezon care sunt accesibile și din punct de vedere al prețului. Deci, ne putem hrăni sănătos prin folosirea acestora la realizarea unor preparate alimentare. Din păcate, încă mai există consumatori care folosesc în perioada postului, și nu numai, grăsimi tartinabile vegetale/margarine, despre care se știe că prin conținutul ridicat de acizi grași saturați și grăsimi trans cresc nivelul colesterolului rău în organism (LDL) și îl reduc pe cel bun (HDL), fapt care poate favoriza apariția infarctului miocardic și a accidentelor vasculare cerebrale. În Statele Unite ale Americii, Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a dispus în anul 2015 printr-o decizie ca până în anul 2018 să se elimine de la comercializare alimentele cu conținut de grăsimi trans”, a menționat conf. univ. dr. Costel Stanciu, Președinte Asociația Pro Consumatori.
Potrivit dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, în perioada postului sunt recomandate vegetalele bogate în proteine, întrucât numai proteinele oferă acea stare de sațietate.
„Alimentația în post nu este una întâmplătoare. Majoritatea persoanelor câștigă în greutate pentru că iau decizii nepotrivite, cum ar fi pâine, zacuscă, soia și cartofi prăjiți, iar alții scad în greutate prin subalimentare. Nu poți intra în perioada de post după ce ai îngurgitat cantități industriale de alimente, combinate greșit și deodată restricționa. Și nici nu poți reveni la obiceiurile alimentare nepotrivite, după perioada de post. Sănătatea înseamnă echilibru nutrițional și nu șocuri alimentare și de greutate. Vă sfătuiesc să consumați în post vegetale bogate în proteine, întrucât numai proteinele ne dau starea de sațietate. Ca exemplu, lintea verde, năutul, fasolea boabe cât mai închisă la culoare, fasolea verde și ciupercile, gătite la abur și cuptor”, a specificat dr. Florin Ioan Bălănică.
De altfel, potrivit nutriționistului, soia are o cantitate mare de proteine, dar și o mare cantitate de grăsimi vegetale, de altfel nerecomandată tuturor consumatorilor.
„Totodată, soia este un fitoestrogen contraindicat în cantități mari, femeilor cu patologii de sân și ginecologice. Folosiți-vă imaginația și combinați alimentele vegetale cu cantități mari de proteine cu fructele nu foarte bogate în zahăr și legumele de culoare verde. Nu folosiți ulei în exces. De altfel, câteva felii de pâine albă cu zacuscă reprezintă o bombă calorică pentru orice organism”, a adăugat dr. Florin Ioan Bălănică.
Studiul APC al a fost realizat cu scopul învățării consumatorilor de a înțelege eticheta produselor alimentare astfel încât aceștia să facă alegeri sănătoase și în cunoștință de cauză.
| Sursa: |  |
