24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Am mai trecut o dată printr-un Ignat, în care porcul nu s-a revoltat de soarta lui gastronomică și a stat cuminte cum tot stă de când omul a descoperit în carnea lui gustul savuros de pomană a porcului, șorice, cârnat, caltaboș și restul de afumături, care au dus în ispită multe mii de ani popoare, chiar dacă unele au dat interdicție la spurcăciune. Oricum am încerca noi să ne dăm neprihăniți și neprihănite, în cele din urmă ajungem tot la aceeași concluzie ”ce-a mai bună pasăre e porcul”!
După această apologie a cărnii de porc, să depășim acest moment ce s-a dorit să fie doar o virgulă în debutul acestui editorial, virgulă cu ajutorul căreia să intrăm în culoarea și tensiunea realității din teren.
Ei bine, între timp s-a semnat și protocolul dintre PSD și ALDE. Cerneala, chiar dacă nu s-a uscat 100%, poate suporta deja tot felul de împăturiri, fără a mai deforma semnăturile olograf ale celor trei lideri semnatari ai guvernării sau, cel puțin, așa doresc ei să se creadă. Klaus Iohannis se va lăsa convins să desemneze candidatul la funcția de prim ministru, pe cel adus în plic de către PSD, susținut de ALDE, adică de o alianță de 54%, plus procentele UDMR, (care mai adaugă zestrei puțin peste 6%), ajungându-se la peste 60%, intrând în zona votului cu ajutorul căruia se poate schimba până și Constituția României!
Mult circ pentru nimic s-a întâmplat în mahalaua dâmbovițeană, descoperindu-se tot felul de scenarii, care mai de care mai fanteziste și mai pline de aberații sfidătoare ale nopții minții, în cuvinte mai simple și mai des folosite, mai pline de răutăți fățișe, demne de a scoate din casă toate nebuniile și istericalele pe care omul politic le poate crește pe lângă casa omului. Acest tip de comentariu este, la rândul său, agresiv și greu de suportat de către omul simplu, lipsit de angoasele aranjamentelor dictate exclusiv de interesul personal al politicianului care cerșește, în termeni umilitori, încă un mandat de parlamentar, știind că doar așa mai poate și el să se considere ”om al muncii”, căci dacă va fi nevoit să meargă acasă, acolo va descoperi că nu mai știe să facă nimic, nici măcar ceea ce făcea atunci când s-a pus pe furat pentru a se remarca în comunitate.
Tonul acestui tip de atitudine nu putea să-l dea altul. Doar Klaus Iohannis, omul care și-a pierdut ”uzul rațiunii”, de când a înțeles că prezența sa la Cotroceni nu poate fi decât un accident vascular al politicii românești, este considerat virusul care a infestat poporul român, pricinuindu-i aceste derapaje de la unitate și, mai ales, de la un interes comun, de genul celui care s-ar traduce prin interes național.
Liberalii continuă să rătăcească în deșert. Nu mai știu unde se află nici unul din cele patru semne cardinale, chiar dacă la școală au învățat că dacă știi în ce direcție este nordul (sau sudul, estul sau vestul) restul celorlalte trei semene se subînțeleg. Nici măcar acest lucru nu-l mai știu. Sunt mult prea blocați în obsedantul ”guvern al lui Iohannis” pentru a mai cumpănii lucizi care le sunt șansele adevărate ca ceea ce visează să li se și întâmple. Cu 20% nu poți să prinzi nici măcar un fluture sau ”guvernul lui Iohannis”.
Niciodată iarna nu a adus la mal minţi atât de înghețate, tigve atât de goale, peste care să crească direct deșertul fățărniciei, a nevertebratelor, târâșul șarpelui și năclăiala viermelui. Într-o astfel de lume lipsită de tălpi, cu fruntea sprijinită de nisip astăzi se aude ca printr-o minune colindul care ar trebui să ne rupă din încrâncenare și să ne redea bucuria de a ne pregăti de Nașterea Domnului, singurul eveniment care ne poate calma, care ne poate reseta și readuce la gestul nostru inițial, de a oferi daruri, de a ne bucura de bucuria semenului nostru. Aceste alegeri parlamentare au dat peste noi cum mai poate da autobuzul sau trenul, spulberându-ne pur și simplu fireasca și necesara bucurie pe care nașterea Domnului ți-o poate da, având ca efect imediat trezirea, deșteptarea, privirea realității direct în față, poate, poate ne vom obișnui ca și a doua zi după să ținem ochii deschiși și mintea trează.
ADI CRISTI
