Curtea Constituțională a României (CCR) a rămas în pronunțare, joi, asupra sesizării Avocatului Poporului privind neconstituționalitatea Ordonanței de Urgență a Guvernului referitoare la modificarea Codului penal și Codului de procedură penală.

Argumentele care au stat la baza sesizării privitoare la OUG 13/2017 au fost prezentate, la începutul ședinței, de reprezentanta Avocatului Poporului. Ea a susținut, totodată, legalitatea sesizărilor formulate inclusiv în cazul ordonanțelor de urgență care nu au intrat în vigoare.

„Potrivit articolului 146, litera d din Constituție, Curtea Constituțională hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele. (…) Excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și de către Avocatul Poporului. Prin urmare, nu se face nicio referire la faptul dacă respectiva ordonanță de urgență trebuie să fie sau nu în vigoare. Același text întâlnim și în legea noastră de organizare, (…) unde spune că Avocatul Poporului poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor. Prin urmare, nici în textul constituțional, nici în textul legal nu este prevăzută sintagma ‘în vigoare’. Acesta este un motiv în plus pentru care apreciem că este necesar ca onorata Curte să se pronunțe pe excepția noastră de constituționalitate pe fond”, a spus reprezentanta Avocatului Poporului.

La rândul său, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a susținut necesitatea unei pronunțări a CCR pe fondul sesizării Avocatului Poporului, deoarece o pronunțare după momentul în care OUG 13/2017 ar intra în vigoare, ca urmare a unei eventuale respingeri în Parlament a ordonanței de urgență care o abrogă, o decizie de neconstituționalitate ar fi tardivă.

„De asemenea, prin decizia Curții, eu consider că ar trebui statuat că în domeniul legii penale mai favorabile nu se pot pronunța ordonanțe de urgență, întrucât acestea, de principiu, nu pot fi examinate de Curte, intrând în vigoare în aceeași zi în care sunt publicate. (…) De asemenea, în principiu, o reglementare cu privire la legea penală mai favorabilă este o reglementare care afectează protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, iar OUG 13/2017 afectează protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor”, a afirmat reprezentantul PÎCCJ.

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunțat, săptămâna trecută, că a decis să sesizeze CCR cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

„Am criticat-o în ansamblu, de aceea am început cu elementele extrinseci, dacă vor fi reținute de Curte, atrag după ele constatarea neconstituționalității ordonanței de urgență în ansamblu. (…) Efectul: dacă se constată acest lucru, evident că se va trece la o reglementare de către Parlament, pe bază de proiect de lege, iar ceea ce se stabilește de CCR ca fiind neconstituțional, pentru că nu se vor limita numai la analiza elementului extrinsec, ci și a chestiunilor intrinseci, toate acele chestiuni care vor fi analizate vor deveni obligatorii pentru Parlament în momentul în care va dezbate un proiect de lege cu un asemenea obiect”, a declarat Ciorbea.

El a susținut că unele idei dintr-o scrisoare a procurorului general au fost preluate în textul excepției. Avocatul Poporului a menționat doar câteva dintre criticile de neconstituționalitate din excepție, una referindu-se la neîndeplinirea cerințelor privind existența urgenței și a cazului excepțional care să permită adoptarea unei astfel de OUG.

„Guvernul menționează, în nota de fundamentare, ca unul dintre motive faptul că e necesară implementarea unei Directive a UE. Verificând, am constatat că termenul de implementare a acesteia este 1 aprilie 2018”, a afirmat Avocatul Poporului.

În ceea ce privește abuzul în serviciu, el a susținut că Guvernul nu definește ce înseamnă vătămare gravă. „Este adevărat că avem binecunoscuta decizie a CCR și că, prin ordonanță de urgență, s-a ținut seama de cerințele formulate în decizia CCR, dar în OUG se adaugă, se face trimitere și la vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Deci, se spune ori prejudiciul e mai mare de 200.000 de lei ori se aduce o asemenea vătămare despre care vorbeam, în schimb Guvernul nu definește în cuprinsul ordonanței de urgență ce înseamnă această vătămare gravă, prin urmare apare încă un element de imprevizibilitate, incertitudine, care e contrară cerințelor constituționale în materie”, a explicat Ciorbea.

El a subliniat că a limita abuzul în serviciu numai la încălcări aduse legii, ordonanțelor, ordonanțelor de urgență și a nu se face referire la celelalte acte normative — hotărâri de Guvern, ordine ale miniștrilor, hotărâri ale consiliilor județene, locale — înseamnă a scoate de sub incidența legii penale activitatea a aproape întregii administrații din România.

„În ordonanța de urgență se spune că suntem în prezența abuzului în serviciu, dar în situația în care avem de-a face cu încălcarea legii stricto senso, respectiv lege sau ordonanță de urgență, or din diverse decizii ale CCR reiese clar că trebuie avută în vedere accepțiunea largă a noțiunii de lege, deci și acele încălcări ale dispozițiilor unor hotărâri de Guvern, ale unor ordine ale miniștrilor, ale unor hotărâri ale consiliilor județene, consiliilor municipale locale, etc, reprezintă acte normative, lege în sens larg”, a arătat Ciorbea.

CCR a stabilit miercuri, cu majoritate de voturi, că nu există conflict juridic de natură constituțională între puterile statului în urma adoptării OUG privind modificarea Codurilor penale.