Țările asiatice domină constant clasamentele Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), potrivit datelor publicate la 5 decembrie 2016 din raportul PISA pe 2015, la care au fost suspuși testelor 540.000 de elevi de 15 ani din 72 de țări și economii. Tot statele din Asia se află în top și în ceea ce privește cantitatea de teme pentru acasă primite de copii. Însă aceasta pare să nu reprezinte o condiție determinantă pentru rezultatele favorabile la învățătură.

Potrivit indicatorilor OCDE din raportul ”O privire de ansamblu asupra educației” din 2014, elevii din Shanghai (China) petrec cele mai multe ore făcând teme: 13,8 ore pe săptămână. Pe locul al doilea în acest top se află Federația Rusă, cu o medie de 9,7 ore pe săptămână dedicate temelor, urmată de Singapore, cu 9,4 ore, Kazahstan — 8,8 ore, Italia — 8,7 ore și România — 7,3 ore.La polul opus, în Finlanda, temele ocupă mai puțin de trei ore pe săptămână din timpul liber al copiilor. Chiar și așa, elevii din această țară se situează pe primele zece locuri în clasamentele PISA (locul al cincilea la PISA 2015), ”strecurându-se” printre țările asiatice.

De altfel, Finlanda deține unul dintre cele mai performante și invidiate sisteme educaționale. Potrivit lui Saku Tuominen, director în cadrul proiectului ”HundrEd”, părinții din această țară nu sunt nici adepții temelor pentru acasă, nici ai unui program prelungit la școală, insistând pe o abordare ”holistică” a educației, familiar-prietenoasă, bazată pe ”încredere”, după cum arată BBC. În acest sens, părinții au încredere că școala ia deciziile corecte pentru copiii lor și le oferă o bună educație în timpul cursurilor, iar sistemul educațional are încredere în calitatea profesorilor săi.

Acest lucru se realizează însă pe fundația unor reforme introduse în anii 70 și 80 care au transformat sistemul educațional finlandez în unul de top, mai arată BBC. Conform lui Russell Hobby, conducătorul National Association of Head Teachers din Marea Britanie, secretul stă în ”stabilitatea” sistemului educațional dincolo de ciclul electoral. ”În Finlanda, există o abordare pe termen lung a politicilor în educație, ceea ce înseamnă că planurile rămân la locul lor pentru o perioadă semnificativă de timp, fapt ce le dă ocazia să funcționeze”, susține Hobby.

Pe lângă concluziile PISA, și rezultatele studiului TIMSS (Tendințe în Studiul Internațional al Matematicii și Științelor) al IEA (Asociația Internațională de Evaluare a Randamentului Școlar), realizat în 2007, arată că o cantitate mare de teme pentru acasă poate să nu influențeze rezultatele la testele internaționale. Astfel, în Olanda, circa unul din cinci elevi de clasa a patra a declarat că nu făcea teme acasă într-o zi obișnuită din timpul săptămânii, însă copiii de această vârstă au contribuit la situarea țării lor în top 10 în ceea ce privește rezultatele la testele de matematică din 2007.

De altfel, conform documentației ce însoțește rezultatele PISA pe anul 2015, care a pus accent pe științe, ”sistemele de învățământ în care elevii își petrec mai mult timp învățând după orele de școală, prin teme, instruire adițională sau studiind în particular, tind să aibă rezultate mai slabe la științe”. ”Toate dovezile corelaționale PISA sugerează că învățarea științelor la școală poate duce la rezultate mai eficiente în comparație cu învățarea lor după școală”, se mai arată în documentul OCDE care precizează că ”elevii care își petrec mai mult timp învățând științe la școală au rezultate mai bune la această materie, acest lucru nefiind neapărat valabil în ceea ce privește elevii care își petrec mai mult timp învățând științe după școală”.

”Ceea ce se întâmplă în clasă este crucial pentru educarea elevilor și pentru perspectivele de carieră”, se subliniază în documentul menționat. În plus, în acesta se precizează că în unitățile de învățământ defavorizate ”nu este suficient ca elevii să își petreacă mai mult timp învățând după școală; ei au nevoie de asemenea de mai mult timp la lecțiile obișnuite, cu o educație mai bună, lucru de care omologii lor de la școlile mai avantajate beneficiază deja”. De asemenea, se menționează și importanța unui ”suport sporit după orele de școală sub forma îndrumării și a îmbogățirii activităților extracurriculare, în special în țările și economiile în care elevii din unitățile de învățământ mai avantajate își petrec mai mult timp studiind după școală, așa cum se întâmplă în Croația, Italia, Japonia, Coreea, Macao (China) și Taipeiul Chinez”.

O altă soluție indicată în acest document pentru îmbunătățirea accesului la educație este ca ”guvernele să asigure resurse suplimentare pentru îndrumare gratuită în școlile defavorizate pentru a preveni dezvoltarea unui sistem educațional alternativ — și pentru a asigura egalitatea în ceea ce privește oportunitățile de educație”.

Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă o evaluare standardizată internațional care a fost elaborată împreună de către țările participante și administrată elevilor de 15 ani din școlile acestor țări. Programul a fost implementat în 43 de țări la prima aplicare, cea din anul 2000, numărul țărilor crescând la fiecare ciclu desfășurat din trei în trei ani.

La studiul PISA 2015 au fost suspuși testelor 540.000 de elevi de 15 ani din 72 de țări și economii, publicate la 5 decembrie, țările și teritoriile asiatice, în frunte cu Singapore, au cea mai performantă educație la nivel mondial.

”PISA arată că în fiecare țară sunt posibile îmbunătățiri, chiar și în cazul celor cu cele mai bune performanțe. Confruntați cu un nivel ridicat de șomaj în rândul tinerilor, cu o creștere a inegalității, o disparitate semnificativă între sexe și o necesitate urgentă de a impulsiona dezvoltarea multor țări, nu avem timp de pierdut în ceea ce privește asigurarea celei mai bune educații pentru toți elevii”, susține secretarul general al OCDE, Angel Gurria.

Studiul, extrem de apreciat de către factorii de decizie din întreaga lume, evaluează odată la trei ani cunoștințele și competențele elevilor de 15 ani, în ceea ce privește științele, matematica și citire/lectură, concentrându-se la fiecare ediție pe una din cele trei teme. În 2015, tema principală a fost știința (la fel ca în 2006).

Țările și teritoriile asiatice, în frunte cu Singapore, au arătat din nou că au cea mai performantă educație la nivel mondial. Spre exemplu, unul din patru copii de 15 ani din Beijing, Shanghai, Jiangsu, Guangdong, Hong Kong, Singapore și Taipei sunt elevi de top la matematică, ”acest lucru însemnând că ei pot îndeplini sarcini care necesită abilitatea de a formula situații matematice complexe, folosind reprezentări simbolice”. De asemenea, copiii din Singapore îi depășesc pe toți ceilalți participanți în ceea ce privește cunoștințele la științe, fiind ”suficient de calificați și de cunoscători în (domeniul — n.r.) științei pentru a putea aplica în mod creativ și autonom cunoștințele și calificările într-o multitudine de situații, inclusiv în cele nefamiliare”, după cum se arată în raport.

Deși sub media OCDE la toate cele trei principale domenii testate, performanțele elevilor din România s-au îmbunătățit față de evaluările anterioare la științe și matematică și s-au menținut la același nivel la secțiunea citire/lectură. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării din România, pe scala generală de Științe (domeniu principal în PISA 2015), România a înregistrat un scor mediu de 435 puncte, ocupând poziția 48.

Totuși, fenomenul temelor pentru acasă este unul global. La studiul TIMSS 2007, la care au participat elevi din 59 de țări, în state precum Algeria, Kuwait și Maroc, în medie, circa unul din cinci copii de clasa a patra a declarat că primea o cantitate mare de teme pentru acasă, iar aproape 10% dintre elevii de clasa a patra din toată lumea (circa unul din zece) au declarat că își petrec mai multe ore pe zi în fiecare seară făcându-și temele.

TIMSS reprezintă un instrument de diagnoză pentru determinarea progresului în ceea ce privește îmbunătățirea educației în domeniul matematicii și științelor, comparând practicile naționale cu cele internaționale.

Potrivit unui studiu dat publicității în acest an de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), România se află pe locul al șaptelea în topul țărilor și economiilor în care copiii dedică cel mai mult timp temelor pentru acasă, informează BBC.

În topul OMS al țărilor și economiilor în care copiii petrec cele mai multe ore făcându-și temele acasă, primele șase poziții sunt ocupate, în ordine, de Shanghai (China), Rusia, Singapore, Kazahstan, Italia și Irlanda. După țara noastră, în clasament urmează Estonia, pe următoarele locuri situându-se Lituania, Polonia și Spania, mai arată sursa citată.

Orele numeroase dedicate de copii în fiecare zi temelor se reflectă și asupra stării de sănătate. Spre exemplu, potrivit unui studiu realizat în China în anul 2014 și publicat în Behavioral Sleep Medicine, temele pentru acasă reprezintă o cauză a somnului insuficient în cazul copiilor din Shanghai, o problemă ”comună în societatea modernă” și ”un potențial factor de risc” pentru sănătate, după cum se arată în concluziile cercetării.

Conform unui studiu realizat în Statele Unite de specialiști de la Stanford Graduate School of Education, publicat în anul 2014 în jurnalul Experimental Education, sesiunile intense de teme sunt asociate cu niveluri ridicate de stres, probleme de sănătate și lipsa echilibrului în viața copiilor, informează CNN. 56% dintre cei circa 4.300 de elevi cuprinși în cercetare au declarat că temele pentru acasă reprezintă principalul factor de stres. ”Am identificat o conexiune clară între impactul asupra stresului și a stării fizice a elevilor — migrene, ulcere și alte probleme gastrice, somn insuficient și epuizare și scădere din greutate”, a declarat Denise Pope, coautoare a cercetării. Aceasta a explicat că unii dintre subiecți petreceau peste trei ore pe seară la teme, unii dintre ei chiar cinci ore.

Din această cauză, în ultima vreme, tot mai multe voci din diverse țări dezvoltate se ridică împotriva sistemului temelor pentru acasă. Potrivit acestora, copiii sunt prea împovărați de lecțiile pe care trebuie să le învețe sau să le rezolve după orele de școală, acest timp consumându-le mare parte din timpul liber și afectându-le odihna, după cum susțin organizațiile de părinți, dar și unele cercetări efectuate în acest sens.

Pe fondul indicatorilor OCDE potrivit cărora copiii de 15 ani din Spania își petrec, în medie, 6,5 ore pe săptămână îndeplinind sarcinile pentru acasă desemnate de profesori, în această țară a avut loc recent un protest al elevilor contra lecțiilor din timpul liber. ”Greva temelor” cum a fost denumită, a fost organizată în 12.000 dintre cele 18.000 stabilimente școlare publice de Alianța Asociațiilor de Părinți din Spania (CEAPA), conform AFP. Potrivit acesteia, temele pentru acasă afectează negativ educația copiilor și viața de familie. Conform unui studiu al OMS, 30% dintre copiii spanioli de 11 ani sunt stresați de cantitatea mare de teme pe care trebuie să le facă, procent care crește la 65% în cazul copiilor de 15 ani.

Potrivit persoanelor care susțineau greva, copiii din Spania petrec două sau mai multe ore pe zi făcându-și temele, un rezultat direct al sistemului de învățământ de modă veche, al examinărilor constante și al lipsei resurselor din școli și a unei gândiri moderne. ”Unii dintre profesori încearcă să fie diferiți, însă când ai 25 de copii în clasă, la nivel primar, și presiunea constantă a evaluărilor, singurul mod în care sistemul spaniol rămâne la suprafață este prin temele date copiilor”, susține Gracia Escalante, mamă a doi copii, unul dintre milioanele de părinți din Spania care au luat parte ca observator la greva temelor. ”Copiii sunt blocați în case, la teme, în loc să învețe să relaționeze cu bunicii, cu verii, cu alți copii de pe strada lor, să învețe să gătească sau să repare o țeavă spartă”, a mai declarat aceasta potrivit BBC.

Mișcarea desfășurată în weekendurile din luna noiembrie 2016 din Spania fost susținută și de unii dintre profesori. ”Eu nu dau teme pentru acasă”, a spus Alvaro Caso, profesor la o școală primară din Aravaca, de lângă Madrid. ”Dacă profesorii își fac bine treaba, nu e nevoie de mai mult — cel puțin la clasele primare”, a explicat acesta.

Potrivit unui studiu realizat în Statele Unite și publicat în 2015 în jurnalul Family Therapy, elevii de la școlile elementare primesc mai multe teme decât este recomandat — în unele cazuri chiar de trei ori mai multe, informează CNN. Rezultatele sunt raportate la un standard aprobat de National Education Association și National Parent-Teacher Association, supranumit ”regula celor 10 minute” — 10 minute pe clasă pe zi, adică 10 minute de teme în clasa întâi, 20 de minute în clasa a doua și tot așa până la 120 de minute în ultimul an de liceu. De asemenea, cele două organisme nu susțin temele date copiilor în sistemele educaționale frecventate de copii înaintea clasei întâi.

Donaldson-Pressman, coautor al studiului, a declarat că există o ”pletoră” de dovezi care demonstrează că temele care depășesc acest standard ”au efecte negative asupra atitudinii cu privire la școală, asupra notelor, a încrederii în propria persoană, a competențelor sociale și a calității vieții” copiilor.

De asemenea, cercetarea a demonstrat că temele pentru acasă reprezintă și un stres pentru părinți, nu numai pentru copii. În familiile în care unul sau ambii părinți nu aveau cel puțin o diplomă de Bacalaureat exista un risc cu 200% mai mare de izbucnire a unor certuri și conflicte provocate de temele pentru acasă ale copiilor.

O metaanaliză realizată în 2006 la Universitatea Duke din Statele Unite asupra mai multor studii realizate din 1987 până în 2003 cu privire la temele pentru acasă a relevat o legătură pozitivă între acestea și rezultatele la învățătură în cazul elevilor aflați între clasele a șaptea și a douăsprezecea. Însă în cazul celor mai mici, nu s-a evidențiat o influență benefică a sarcinilor date de profesori în afara orelor de clasă asupra performanțelor școlare.

Analiza a arătat că temele pentru acasă îmbunătățesc obiceiurile de studiu, atitudinea față de școală, autodisciplilna, curiozitatea și abilitățile de rezolvare independentă a problemelor. Pe de altă parte, însă, studiile demonstrează că temele pot reprezenta o cauză de oboseală fizică și emoțională, pot alimenta atitudini negative cu privire la educație și pot scurta timpul petrecut de copii cu familia.

Concluzia cercetătorilor este că o cantitate mică de teme este folositoare pentru toți elevii, de aceea din ce mai mulți specialiști susțin ”regula celor 10 minute”.

Una dintre vocile care a susținut eliminarea temelor pentru acasă este președintele francez, Francois Hollande. Într-un discurs susținut, în 2012, la Universitatea Sorbona, în primul an de mandat la cârma Franței, acesta a declarat că vrea să elimine din programul elevilor temele pentru acasă, în cadrul unui program de revizuire a sistemului național de învățământ, ce prevede o programă mai amplă în intervalul petrecut la școală, scrie Washington Post. Liderul de la Paris a argumentat această măsură prin faptul că temele creează diferențe între elevii care primesc ajutor din partea părinților și cei care provin din familii dezavantajate.

Unele școli din țările dezvoltate au început să relaxeze treptat programul de teme pentru acasă. Spre exemplu, o școală elementară din Massachusetts, Statele Unite, a anunțat recent implementarea unui program pilot în care copiii nu mai primesc teme. Acest lucru se realizează prin prelungirea cu două ore a timpului petrecut la școală. ”Vrem ca cei mici să meargă acasă la ora 16:00 obosiți. Vrem ca mințile lor să fie obosite”, a declarat Jackie Glasheen, directoare în cadrul unei școli elementare din acest stat, potrivit Time. ”Vrem să se bucure de familiile lor, să meargă la antrenamentele de fotbal, să doarmă și atât”, a mai spus ea.

Anul trecut, o școală elementară din New York a implementat o politică similară eliminând temele pentru acasă în favoarea timpului petrecut cu familia. Schimbarea a fost întâmpinată cu adversitate de către părinți, însă s-a bucurat de sprijinul specialiștilor în educație care încurajează activitățile extrașcolare, în beneficiul sănătății și al vieții de familie.

Și OMS pune accent pe diversificarea activităților extracurriculare, pe încurajarea unei vieți active a copiilor și pe ”temele” sportive. ”Atunci când este posibil, elevii ar trebui încurajați să ia parte la activități sportive din comunitate și la oportunitățile de recreere. Mai mult, profesorii de educație fizică ar trebui să îi implice pe părinți și pe membrii familiei în activități sportive, spre exemplu, dându-le ”teme” ce pot fi îndeplinite alături de părinți/membrii familiei, precum mersul pe jos după masa de prânz sau joaca în parc’, se arată într-un document al OMS intitulat ”Promovarea activității fizice în școli: un element important al promovării sănătății în școli”. În document se menționează de asemenea că profesorii ar trebui să fie instruiți să ”creeze un mediu propice pentru activitățile fizice în timpul pauzei și înainte și după școală” în spațiul școlii și al facilităților acesteia.

În România, un ordin semnat de ministrul Educației la 28 noiembrie prevede interzicerea utilizării ”temei ca instrument de pedeapsă (cantitate mare de teme, exerciții repetitive), precum și solicitarea realizării unor activități de învățare care necesită o abordare sistematică în clasă și nu pentru a fi desfășurate individual, ca temă pentru acasă”.

Potrivit documentului, timpul necesar realizării temelor pentru acasă pentru un elev este de cel mult două ore, însumând toate disciplinele, în așa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă și în afara ei, să se încadreze în cinci ? opt ore. De asemenea, conform acestui ordin, la clasa pregătitoare nu se vor da teme pentru acasă. În plus, în perioada vacanțelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă elevilor din învățământul primar și gimnazial.

Ordinul mai prevede ca temele să fie stabilite diferențiat, în funcție de nivelul de pregătire a elevului astfel: tema obligatorie, care are un nivel mediu de dificultate și este pentru toți elevii clasei, și tema suplimentară, individuală și diferențiată, fără caracter permanent, pentru situații precum activități de recuperare și pentru dezvoltare cum ar fi pregătirea pentru concursuri.

În acest act se menționează că se vor mai da teme pentru acasă în scopul realizării unor lucrări ample de sinteză, cum ar fi referate sau proiecte, aceasta fiind una singură pe semestru pentru fiecare disciplină în parte.