DIFERENȚA DINTRE UN PANGLICAR ȘI OAMENII SERIOȘI

Avem sau nu avem dreptate? O întrebare care ne pune în situația de a ne opri și de a privi în urmă, să observăm dacă nu cumva alergăm singuri pe acest drum, trebuie să recunoaștem, de munte. Un drum greu de străbătut, plin de necunoscut, cu peisaje îndrăznețe, dar firești, la capătul căruia, cu siguranță că nu-l vom mai întâlni pe Doru Dinu Glăvan. Oare de ce? Poate și pentru că în viziunea lui drumeții sunt doar cei care nu-i ating umbra. Doar cei care nu îndrăznesc să se amestece cu interesele lui.  Evident că o astfel de apreciere îl va deranja pe Mihai Miron sau pe Bogdan, mult prea rezervați și exacți atunci când încercăm să ne dăm seama cum de am ajuns aici, în această situație imposibilă. Cred că ieri am dat voie să se înțeleagă cine a greșit, cine a încălcat statutul, cine continuă să o lălăie cu tot felul de adunări tovărăşeşti în care să existe cadru organizat pentru a fi înfierată libertatea de a respecta legea și nu doar pe tovarășul președinte. Un anume stimabil de la Viena (atât de dragă lui Doru Dinu Glăvan) m-a sunat și am vorbit cât o bătrânețe de om (scuză-mă, Mihai Miron) despre ceea ce se întâmplă astăzi în uniune, fiind foarte derutat să înțeleagă care sunt cei adevărați, care sunt cei care merg înainte și care sunt cei care spun că merg pe drum, când de fapt ei sunt în aer!

Domnul Antony Mihai a înțeles, în cele din urmă, că prietenul său Doru Dinu Glăvan este istorie, că el nu-l mai poate ajuta cu nimic, nemaiavând cu ce să-l ajute, nici măcar cu dreptul de a semna acea adeverință atât de căutată de oamenii din presă, de cei care s-au trezit deodată că trebuie să-și aducă aminte că au fost membri ai UZPR. Să nu se greșească în interpretare. Nu trebuie să cultivăm confuzia că a fi ziarist, a lucra în presă, este identic cu a fi membru al UZPR. Poți lucra în presă fără a fi membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România! Poți fi ziarist și fără această legitimație de presă. Într-adevăr, deocamdată nu poți lua indemnizația care a șters praful de pe foarte multe condeie, cândva chiar membri ai uniunii, fără a face parte din UZPR.

Se poate spune, privind la cei de pe acest drum, că ei reprezintă marea masă a ziariștilor români, care nu au fugit din UZPR, plătindu-și constant cotizația, rămânând fideli principiilor acestei asociații de creație și mai puțin pragmatismului exacerbat de viața grea din realitatea imediată (gândindu-se doar că la pensie ar mai fi câțiva bani în plus, munciți la fel de cinstit cum le-a fost întreaga carieră din mass media). Ar fi bine să amintim și acelor fii rătăcitori, care după ani buni s-au reîntors acasă, că pentru ei numărătoarea vechimii în UZPR se ia de la început, amintind  o prevedere a statutului conform căreia neplata cotizației pe o perioadă mai mare de 12 luni înseamnă excluderea automată din calitatea de membru al UZPR. Deci, amintirile sunt ele bune, relaxante, chiar îmbucurătoare, dar nu vor ajuta cu nimic atunci când încercăm să adunăm acel minim de cinci ani impus de regulamentul privind reconsiderarea continuității în presă.  Este bine, este rău, asta e. Deocamdată așa sună Regulamentul votat și de Adunarea Generală Extraordinară de la Vidraru! Faptul că și eu am alte păreri despre condițiile pe care ar trebui să le respecte un jurnalist pentru a intra în UZPR este cu totul altceva. Atunci când ele vor fi votate de Adunarea Generală a UZPR, atunci vom ține cont de ele. Până atunci ne raportăm doar la ceea ce ne spune statutul că trebuie să luăm ca literă de lege. Or, unde-i lege nu-i tocmeală!

Revenind astfel mai limpezi la Doru Dinu Glăvan ar trebui să fiu cât se poate de explicit, de precis și fără resentimente față de ce s-a întâmplat pe 8 septembrie 2017, în acea adunare cetățenească la care au luat parte și o serie de jurnaliști recunoscuți ai presei române, scoși parcă din istorie, într-o pagină vie și demnă de aplaudat. Plecăciunile mele!

În același timp, nu pot să nu remarc continuarea sub formă de abatere de la statut calificată a lui Doru Dinu Glăvan, care și-a construit pseudo-adunarea generală extraordinară, fără să țină cont de felul în care se organizează o astfel de adunare pentru a fi statutară. În primul rând, pentru a avea cvorum, a adus o masă de manevră, de umplutură, pentru a ieși la număr din rândul celor cărora el le-a semnat în fals adeverințele, apoi alți așa ziși invitați care să umple cât mai multe rânduri de scaune, să dea bine la fotografie. Apoi a deturnat scopul adunării extraordinare într-o adunare generală de alegeri, care ar fi trebuit să aibă loc de abia 2018. Este ca și cum Parlamentul României, într-o sesiune extraordinară, dacă nu îndeplinește cvorumul aleșilor, provoacă o completare a celor absenți cu cei prezenți din rândul invitaților! Doar Doru Dinu Glăvan mai poate să facă acest exercițiu de stupiditate.

Mai mult, noua componență a așa zisului Consiliu Director încalcă într-un mod penibil statutul, astfel încât cei aleși pe 8 septembrie nu îndeplinesc condițiile de vechime impuse de statut, minim cinci ani ca membri ai UZPR!

În conformitate cu art. 14, lit. ”b” din Statutul UZPR – votat în Adunarea Generală de la Vidraru, martie din 2017 – se prevede că „membrii UZP au următoarele drepturi: să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Uniunii, dacă au o vechime în UZPR de peste 5 ani”.

Cine sunt ”ilegaliștii”?! Mădălina Corina Diaconu, Daniela Gîfu, Miron Manega, Milca Mihai, Băciuţ Nicolae, Văduva Gheorghe, general în rezervă al MApN (au vechime în UZPR de sub cinci ani), Stîngu Vasile Vancea,  Dabija Nicolae (nu figurează ca membri plătitori de cotizaţie la UZPR!)

Un prim comentariu, voit a fi răutăcios. Aveți grijă, domnule Doru Dinu Glăvan, s-a strecurat un general de armată în acest nou Consiliu Director. Atenție, urmează adevăratul puci militar! Apoi îmi permit și o revelație: Cu siguranță că domnul Antony Mihai, poate fi liniștit. Pe 8 septembrie s-au pus bazele unei noi uniuni a ziariștilor, care nu are nici în clin și nici în mânecă cu statutul UZPR. Acesta a fost respectat ad literam de Adunarea Generală Extraordinară din 2 septembrie 2017, care a supus votului adunării completarea locurilor rămase vacante, fie prin excluderea titularilor (de către Consiliul Director), fie prin demisia titularilor!  Noi am validat măsurile luate de Consiliul Director, conform art.30 litera ”m” pentru buna funcționare a UZPR până la Adunarea Generală de Alegeri, din 2018! Aceasta este diferența dintre un panglicar și oamenii serioși!

ADI CRISTI