O substanţă comună din compoziţia pastei de dinţi ar putea fi utilizată pentru a combate eficient formele rezistente la medicamente ale malariei, potrivit unui studiu realizat cu ajutorul unui „savant-robot” înzestrat cu inteligenţă artificială (AI), informează Reuters.
În cadrul acestui studiu, publicat în Scientific Reports, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, care au folosit acel robot pentru a realiza o analiză de mare viteză, au spus că ingredientul în cauză, triclosan, prezintă potenţialul de a întrerupe infecţiile cu malarie în două stadii de importanţă critică – în ficat şi în sânge.
Malaria ucide aproximativ o jumătate de milion de persoane în fiecare an, cele mai multe dintre victime fiind copii din zonele sărace ale Africii.
Boala poate fi tratată cu mai multe medicamente, însă rezistenţa ei faţă de aceste terapii este tot mai mare, crescând riscul ca anumite tulpini virale să nu mai poată fi tratate în viitor.
Din acest motiv, dezvoltarea unor medicamente noi a devenit deosebit de urgentă, a declarat Steve Oliver, profesor la catedra de biochimie din cadrul Universităţii Cambridge, coautor al studiului alături de Elizabeth Bilsland.
După ce este transferată într-un nou organism-gazdă prin intermediul înţepăturilor de ţânţari, paraziţii care declanşează malaria se îndreaptă spre ficat, unde ajung la maturitate şi se reproduc. Apoi, ei migrează în celulele roşii din sânge, se înmulţesc şi se răspândesc în tot corpul, provocând febră şi complicaţii medicale potenţial letale.
Oamenii de ştiinţă ştiau de ceva vreme că triclosanul poate să oprească dezvoltarea paraziţilor malariei în stadiul sangvin al infecţiei, prin inhibarea acţiunii unei enzime cunoscute sub numele de enoil-reductază (ENR), care este implicată în sinteza acizilor graşi.
În pasta de dinţi, această substanţă previne acumularea plăcii bacteriene.
În cadrul acestui studiu recent, cercetătorii au descoperit că triclosanul inhibă, de asemenea, o cu totul altă enzimă secretată de paraziţii care provoacă malaria, denumită DHFR.
DHFR este ţinta vizată de pirimetamina antimalarie – un medicament faţă de care paraziţii malariei dezvoltă o rezistenţă tot mai mare, în special în Africa. Cercetătorii de la Cambridge au arătat că triclosanul poate să identifice şi să acţioneze asupra acestei enzime chiar şi în cazul paraziţilor rezistenţi la pirimetamină.
Savantul-robot înzestrat cu AI – supranumit Eve – a fost creat pentru a automatiza şi pentru a grăbi procesul de descoperire a unor noi medicamente eficiente.
El face acest lucru prin dezvoltarea automatizată şi testarea ipotezelor ştiinţifice formulate pentru a explica anumite observaţii. De asemenea, acelaşi robot coordonează experimente folosind roboţi de laborator, interpretează rezultate, modifică ipoteze şi repetă întregul ciclu de etape din procesul de dezvoltare a medicamentelor noi. AGERPRES