Academia suedeză este implicată într-un scandal sexual, care a izbucnit la sfârşitul anului 2017 şi care a avut ca punct culminant decizia de a suspenda premiul Nobel pentru literatură de anul acesta.

În ultimele săptămâni, şase dintre cei 18 membri ai secţiei de literatură au anunţat că renunţă la funcţia lor. Alţi doi membri nu mai participau de mult la şedinţele secţiei, ceea ce a redus numărul acestora la zece.

Potrivit regulamentului academiei, sunt necesari cel puţin 12 membri activi pentru a putea alege noi membri.

Regele Carl Gustaf al XVI-lea , patronul Academiei suedeze, a anunţat pe 2 mai o modificare a regulamentului: membrii, aleşi iniţial pe viaţă, pot acum să demisioneze şi să fie înlocuiţi în timpul vieţii.

„Lotta Lotass, Klas Östergren şi Sara Stridsberg au anunţat că demisionează şi au obţinut imediat autorizaţia din partea Academiei suedeze”, a anunţat instituţia într-un comunicat.

Cel de-al patrulea membru căruia i-a fost autorizată demisia, Kerstin Ekman, s-a retras în 1989, după ce Academia suedeză a refuzat să condamne fatwa emisă împotriva scriitorului britanic Salman Rushdie.

Pe 4 mai, Academia suedeză a anunţat că premiul Nobel pentru literatură va fi suspendat anul acesta,

„Credem că este necesar să treacă un timp pentru a recâştiga încrederea publicului în academie, înainte ca următorul laureat să fie anunţat”, a declarat Anders Olsson, secretarul permanent al instituţiei, într-un comunicat.

Acesta a mai spus că Academia suedeză a acţionat astfel „din respect pentru precedenţii şi viitorii laureaţi ai premiilor pentru literatură, pentru Fundaţia Nobel şi public în general”.

„Premiul Nobel pentru literatură pe 2018 va fi acordat şi anunţat în acelaşi timp cu cel pe 2019”, se mai arăta în comunicat.

Decizia nu afectează celelalte premii Nobel, acordate de comitete separate.

Regulile Fundaţiei Nobel stipulează că premiile pot fi amânate cu un an.

Academia suedeză a fost criticată pentru modul în care a gestionat o anchetă internă privind comportamentul sexual nepotrivit al soţului uneia dintre membrele secţiei de literatură a forului.

În noiembrie 2017, publicaţia Dagens Nyheter a scris că mai multe membre, precum şi soţii şi fiice ale unor membri ai Academiei suedeze ar fi fost abuzate sexual de personajul aflat în centrul scandalului. Publicaţia suedeză a prezentat şi mărturiile a 18 femei care spun că au fost abuzate sexual sau violate de respectivul bărbat.

Academia Nobel a rupt între timp legăturile cu acest bărbat, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, dar care este cunoscut publicului, fiind celebru în cercurile culturale, scria AFP recent.

Abuzurile sexuale au avut loc în perioada 1996 – 2017, potrivit Dagens Nyheter.

Între timp, numele bărbatului a fost făcut public, acesta fiind fotograful francez Jean-Claude Arnault, soţul dramaturgului Katarina Frostenson, membră a Academiei suedeze. Arnault conduce un club cultural în Stockholm, care beneficia de finanţare din partea secţiei de literatură a Academiei Nobel.

Arnault a negat toate acuzaţiile care i s-au adus.

După ce Academia a votat pentru eliminarea lui Frostenson din rândul membrilor săi, la începutul lunii aprilie, alţi trei academicieni, Klas Ostergren, Kjell Espmark şi Peter Englund, şi-au dat demisia în semn de protest. Le-au urmat secretarul permanent al secţiei de literatură din Academia Nobel, Sara Danius, şi apoi Sara Strindberg

Presa suedeză a scris că demisiile sunt „un dezastru”, pentru o academie „în ruină”, şi că „turnul lui Babel se prăbuşeşte”.

Acuzaţiile au fost dezvăluite prima dată ca parte din campania online #MeToo, care a dat în vileag abuzuri sexuale săvârşite de importanţi oameni de la Hollywood. Ulterior, scandalul a afectat grav şi cercurile artistic, media şi politic din Suedia, una dintre ţările în care se respectă cel mai mult egalitatea de gen.

Niciuna dintre femei nu a reclamat abuzurile şi la poliţie, care însă a deschis o anchetă preliminară.

În luna martie, procuratura din Stockholm a anunţat că o parte dintre acuzaţiile de viol şi abuz sexual nu mai pot fi cercetate, pentru că nu există probe concludente sau faptele s-au prescris.

Însă ancheta continuă privind alte câteva acuzaţii, au confirmat procurorii.

De la înfiinţarea premiului Nobel pentru literatură, în 1901, Academia suedeză a ales să nu îl acorde de şapte ori: în 1914, 1918, 1935, 1940 şi între anii 1941-1943. În şase din cele şapte dăţi, premiul a fost amânat cu un an, după ce comitetul Nobel a stabilit că nominalizările nu întruneau criteriile menţionate în testamentul lui Alfred Nobel.