24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Proclamaţia de la Alba Iulia reprezintă un act constitutiv al naţiunii române moderne, în care minorităţile erau privite ca părţi constitutive ale acesteia, a declarat marţi deputatul Varujan Pambuccian.
„Proclamaţia de la Alba Iulia este, după părerea mea, un soi de act constitutiv nu doar al României moderne, ci al naţiunii române moderne, în care minorităţile, ‘popoarele’ cum le spuneau ei, erau privite ca părţi constitutive ale naţiunii române moderne. Şi aşa a rămas până în ziua de azi. Noi de-asta facem, în continuare, distincţie, o distincţie foarte clară, între ce înseamnă un grup etnic, care, de obicei, are legătură cu ‘emigraţia’, şi ce înseamnă minoritate naţională, care are un element istoric fundamental de convieţuire şi care presupune un alt tip de atitudine al comunităţii respective în interiorul naţiunii şi al statului”, a spus Pambuccian, la conferinţa cu tema „Centenarul Marii Uniri şi rolul minorităţilor naţionale la dezvoltarea societăţii româneşti”, desfăşurată la Palatul Parlamentului.
El a precizat că acest act reflecta „o anumită filosofie de convieţuire care se probase în timp”, Proclamaţia de la Alba Iulia făcând „vorbire de păstrarea identităţii, de educaţie în limba maternă, de instituţii ale minorităţilor, de reprezentare a minorităţilor (…), un lucru absolut revoluţionar pentru acea epocă”.
„Lucrul acesta, din păcate, nu a fost foarte bine redat în Constituţia din 1923, probabil şi sub imperiul discuţiilor nesfârşite din perioada Tratatului de pace, a fost creionat mult mai prudent decât era scris în Proclamaţia de la Alba Iulia. (…) Dar acest moment zero s-a făcut prezent chiar şi în perioadele de dictatură crâncenă, a existat în interiorul naţiunii române chiar şi în acele perioade. Chiar şi în perioada dictaturii antonesciene, chiar şi în perioada dictaturii comuniste minorităţile au fost considerate ca atare. Au existat, desigur, mecanisme destul de impurificate de ideologiile respective, de reprezentare şi de structurare a lor, dar au existat. Şi lucrul acesta a făcut posibil ca atunci când România a reintrat în libertate să se înceapă o reconstrucţie a mecanismelor care apar în acea proclamaţie. La 100 de ani după ea, lucrurile seamănă acum mult mai mult cu ce scrie în Proclamaţia de la Alba Iulia decât au semănat timp de 60 de ani în perioada celor două dictaturi şi chiar decât în perioada domniei lui Ferdinand şi a primei domnii a lui Carol al II-lea”, a mai spus Varujan Pambuccian.
Asociaţia interetnică „Anima Fori”, cu sprijinul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cu participarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, a organizat marţi, la Palatul Parlamentului, conferinţa cu tema „Centenarul Marii Uniri şi rolul minorităţilor naţionale la dezvoltarea societăţii româneşti”, având ca scop promovarea culturii şi valorilor identitare prin care acestea au contribuit la dezvoltarea statului român modern.
Dezbaterile au fost structurate pe trei paneluri – „Centenarul Marii Uniri”, „Minorităţile naţionale în ultima sută de ani” şi „Tabloul minorităţilor naţionale”. Fiecare panel a inclus susţinerea de discursuri pe teme precum: Centenarul Marii Uniri: Contextul istoric şi politic al Marii Uniri; contribuţia minorităţilor naţionale la momentul istoric din 1918; Personalităţi marcante ale Marii Uniri; Aportul Bisericilor la înfăptuirea idealului de unitate a neamului românesc; minorităţile naţionale în ultima sută de ani: Evoluţia drepturilor minorităţilor naţionale 1918 – 2018; Cadrul legislativ românesc în domeniul respectării drepturilor minorităţilor naţionale; instituţii şi organisme nonguvernamentale din România care acţionează pentru promovarea/protejarea drepturilor minorităţilor.
La eveniment au luat cuvântul, printre alţii, alături de moderatorii evenimentului, preşedintele Asociaţiei interetnice „Anima Fori”, dr. Irina Airinei Vasile, şi prof. dr. Vasile Burtea, Dragoş Gabriel Zisopol, chestor al Camerei Deputaţilor, subsecretarii de stat Amet Aledin şi Irina Cajal Marin, acad. Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, prof. dr. Constantin Hlihor, SNSPA, conf. dr. Marius Diaconescu, Universitatea din Bucureşti, prof. Alessandro Vagnini, Universitatea La Sapienza di Roma, conf.dr. Giordano Altarozzi, decanul Facultăţii de Litere, Universitatea Petru Maior Târgu Mureş, lector dr. Lucian Secălean, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, Tova Ben Nun Cherbis, preşedintele Complexului Educaţional Lauder.
Prelegerile susţinute în cadrul conferinţei vor face obiectul unui volum ce va fi editat de Asociaţia „Anima Fori”, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în baza proiectului strategic dedicat Centenarului Marii Uniri admis în cadrul sesiunii de selecţie a manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918 – 2018) şi a Primului Război Mondial. AGERPRES
