Ministrul Cercetării: Avem un buget cu 27% mai mare decât în 2018

Bugetul Ministerului Cercetării este mai mare cu 27% în acest an faţă de anul 2018, iar suma de 3,3 miliarde de lei credite de angajament asigură derularea programelor destinate funcţionarii institutelor naţionale de cercetare pe o perioadă de patru ani şi nu pe un an cum a fost până în prezent, a declarat, luni, ministrul Nicolae Hurduc.

„Legat de bugetul Cercetării (…) avem un buget de 1.790.000.000 de lei, este cu 27% mai mare decât bugetul din anul 2018. Ce avem în plus faţă de 2018 – un buget de 3,3 miliarde credite bugetare. E vorba de o componentă bugetară care ne permite să generăm un buget predictibil. Predictibilitatea a fost o problemă a Ministerului Cercetării în ultimii ani, pentru că acele competiţii de granturi care trebuiau lansate în fiecare an nu prea au putut fi pornite la timp şi ultima competiţie de proiecte a fost în 2016. Sunt trei ani de când bugetul Cercetării nu a permis lansarea de proiecte care stau la baza finanţării şi a institutelor de cercetare şi a universităţilor şi a institutelor academiei”, a spus ministrul Cercetării, într-o conferinţă de presă.

El a menţionat că la acest buget de aproape 1,8 miliarde de lei se adaugă încă aproximativ 400 milioane de lei bugetul Academiei Române, care e destinat tot susţinerii cercetării. „Institutele de cercetare din subordinea Academiei au un statut puţin diferit de institutele pe care le coordonăm noi, dar acest buget este în mod evident destinat tot cercetării, (…) s-a respectat programul de guvernare al PSD, care s-a angajat cu creştere bugetară de 30%, nu am atins chiar 30, dar suntem pe la 26%”, a precizat Hurduc.

În ceea ce priveşte repartizarea bugetului Ministerului Cercetării, el a afirmat că 500 de milioane de lei sunt alocaţi programelor-nucleu, adică acelora destinate să asigure cam între 40 şi 60% din necesarul institutelor naţionale de cercetare, restul banilor fiind obligate să îi câştige prin competiţii de granturi.

Nicolae Hurduc a spus că 145 de milioane de lei sunt destinaţi „instalaţiilor” de interes naţional, cum e laserul de la Măgurele.

„Cam o treime din buget – să spunem – e destinată programelor de cercetare, granturilor, o treime programelor-nucleu, mai avem în linii mari 100 de milioane de lei pentru cotizaţii externe”, a spus ministrul.

El a menţionat că în fiecare an apăreau sincope în plata institutelor de cercetare: „Avem suma de 3,3 miliarde – credite de angajament, ceea ce asigură derularea programelor-nucleu pe o perioadă de patru ani şi nu pe un an, cum a fost până acum, deoarece noi am constatat că la sfârşitul fiecărui an apar sincope între momentul în care se încheie anul financiar şi deschiderea noilor competiţii de programe şi institutele nu sunt plătite o perioadă de câteva luni. (…) Pentru a evita aceste sincope financiare s-a introdus o competiţie de proiecte pe un interval de patru ani şi suma deja e alocată prin creditele de angajament”.

Ministrul a anunţat, în conferinţa de presă, că vor putea fi lansate şi o serie de competiţii destinate tinerilor.

„Noi vom putea lansa în acest an o serie de competiţii, de granturi în primul rând cele destinate tinerilor. (…) Discutăm de generaţiile de cercetători tineri, care nu au încă experienţa necesară ca să poată participa la competiţiile cercetătorilor seniori, deci nu au nicio şansă acolo să câştige proiecte şi atunci au probleme în ce priveşte dezvoltarea carierei. Pentru a ajunge cercetător principal 2 sau 1 ai ca obligativitate să fii director al unui proiect de cercetare şi atunci generaţiile mai tinere nu ar fi putut să atingă, chiar dacă aveau în rest îndeplinite criteriile de promovare, nu ar fi putut să atingă competenţele necesare ca să ocupe postul de cercetător ştiinţific 2 şi 1, ceea ce putea să fie unul dintre motivele pentru care o parte dintre tineri părăsesc România”, a spus Hurduc. AGERPRES