Elevii nu se mai simt motivaţi să meargă la şcoală şi din cauza faptului că programa şcolară nu este adaptată nevoilor lor

Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor (CNE), Antonia Pup, a declarat joi, în cadrul unei dezbateri online, că elevii nu se mai simt motivaţi să meargă la şcoală şi din cauza faptului că programa şcolară nu este adaptată nevoilor lor.

„Elevii nu se mai simt motivaţi să meargă la şcoală poate şi din cauza faptului că programa şcolară nu este adaptată nevoilor lor. Asta cred eu că ar trebui să fie punctul de la care ar trebui să începem discuţia. (…) Programa şcolară este una foarte riguroasă, este riguros construită. Nu mi se pare că profesorii chiar pot să ajungă la elevi, să fie facilitatori ai procesului educaţional, care ar trebui să fie despre beneficiarul direct al educaţiei”, a spus Pup la dezbatarea online „Şcolile pilot şi viitorul educaţiei din România, între inerţia actuală şi alternativele curriculare”, organizată de Asociaţia „Ţine de Noi”, Fundaţia Hanns Seidel România şi Fundaţia Hanns Seidel Moldova.

Potrivit acesteia, „pe partea de drept la educaţie”, sistemul educaţional din România este „unul profund inechitabil”, întrucât elevii din România din „mai multe categorii sociale” încă nu au drept la educaţie.

În ceea ce priveşte curriculumul, elevii vor ca ei să poată decide ce materii fac la şcoală.

„În momentul de faţă se aleg doar pentru a completa o normă didactică sau alta. Nu avem cu adevărat un proces educaţional flexibil şi, din păcate, acest lucru se vede”, a spus reprezentantul CNE.

Ea este de părere că nu în toate şcolile ar trebui să se facă predarea la fel.

„Nici măcar modul în care se predau anumite materii. Pentru că, din păcate, şcolile nu mai formează oameni care să poată să se adapteze uşor la piaţa muncii. (…) Sistemul este foarte centralizat şi centralizarea aceasta eu nu o văd că are o finalitate, pentru că nici măcar nu avem dreptul la educaţie pentru toţii copiii. Ar trebui să lăsăm comunităţile şcolare să ajungă cu adevărat la elevi, pentru că şcoala nu ar mai trebui să fie un loc unde te duci, stai şapte ore, pleci acasă, obţii o diplomă de Bacalaureat şi gata. Ar trebuie să fie un proces despre elev. În momentul de faţă, foarte mulţi elevi învaţă doar pentru note, foarte mulţi elevi învaţă doar pentru o evaluare la sfârşitul unui ciclu de învăţământ”, a arătat Antonia Pup.

Preşedintele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, Şerban Iosifescu, a apreciat că este nevoie de şcoli pilot.

„Este nevoie de şcoli pilot. (…) Consider că trebuie să pornim de la ceea ce vrem de la sistemul de învăţământ. Trebuie să pornim de la date şi de la indicatori clari. Ce vrem să îmbunătăţim şi pe urmă vedem noi cum. (…) Avem rate mai mici decât alte ţări din UE în privinţa participării la educaţia timpurie. Avem o rată mare de părăsire timpurie a şcolii şi prin diverse măsuri de politică publică nu am reuşit decât să o înrăutăţim. Şi avem rezultate foarte slabe la evaluările internaţionale. Dacă vrem să încercăm ceva nou trebuie să încercăm ceva care duce la îmbunătăţirea situaţiei în privinţa acestor indicatori de participare şcolară, de rezultate ale învăţării”, a susţinut Iosifescu.

Liliana Romaniuc, consilier de stat în Guvern, a opinat că este nevoie ca educaţia să se facă „altfel” şi să fie încercate alte abordări.

„Sunt o persoană care susţine ideea şcolilor pilot. (…) Este nevoie să facem educaţie altfel, poate să încercăm să facem alte lucruri, alte abordări. (…) Atunci când mă refer la şcoală pilot, nu ar trebui să ne referim doar la dimensiunea aceasta curriculară sau la cea a carierei didactice, ci aici ar trebui să intre, în opinia mea, toate acele modele de transformare care pot aduce îmbunătăţire sistemului de educaţie şi şcolii respective. Ar trebuie să ne gândim că o şcoală pilot ar putea să însemne sau ar trebui să însemne implementarea unei intervenţii, a unui program academic, o abordare nouă în multe domenii, cum ar fi procesul de predare-învăţare”, a mai afirmat Romaniuc. AGERPRES/