La iniţiativa Consiliului Europei, Ziua europeană a limbilor este sărbătorită în fiecare an, începând din 2001, în data de 26 septembrie, potrivit http://edl.ecml.at/. Aproximativ 800 de milioane de locuitori din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei sunt invitaţi să înveţe mai multe limbi străine, atât în cadrul şcolii, cât şi în afara ei. Scopul acestui eveniment este de a promova plurilingvismul, ca punte esenţială de comunicare între popoare, dar şi un instrument de interes turistic sau profesional. În plus, cunoaşterea limbilor străine facilitează o mai bună înţelegere interculturală, fundamentul patrimoniului cultural european, descoperirea unor culturi noi, posibilitatea de a căpăta o perspectivă diferită asupra lumii şi de a-i înţelege mai bine pe cei din jur. Anul 2001 a fost proclamat de către Consiliul Europei şi Uniunea Europeană ”Anul European al limbilor”. Activităţile organizate cu acel prilej, care au implicat mii de persoane din 45 de state, au celebrat diversitatea lingvistică în Europa şi au promovat învăţarea limbilor. Tematica multilingvismului a devenit tot mai prezentă în dezbaterea europeană, în special din 2007, când a fost creat în cadrul Comisiei Europene portofoliul multilingvismului. Pentru ediţia din 2020 a Zilei europene a limbilor, site-ul oficial, disponibil în 39 de limbi, le oferă cititorilor posibilitatea de a descărca „Broşura agentului secret a provocărilor lingvistice” („The Secret Agent’s Languages Challenges”). Disponibilă şi pentru dispozitivele mobile, broşura care cuprinde 51 de provocări care testează aptitudinile lingvistice ale copiilor şi nu numai poate fi obţinută la adresa https://edl.ecml.at/Activities/Languagechallenge/tabid/3207/language/en-GB/Default.aspx . În Europa există în jur de 225 de limbi indigene, ceea ce reprezintă 3% din totalul mondial, arată site-ul Centrului European pentru Limbi Moderne din cadrul Consiliului Europei, edl.ecml.at. Majoritatea limbilor europene aparţin celor trei grupe: limbile germanice, limbile romanice şi limbile slave. Familia limbilor germanice include, între altele, daneza, norvegiana, suedeza, islandeza, germana, neerlandeza, engleza şi idiş. Limbile romanice includ, între altele, italiana, franceza, spaniola, portugheza şi româna, iar cele slave – rusa, ucraineana, bielorusa, poloneza, ceha, slovaca, slovena, sârba, croata, macedoneana, bulgara şi altele. Majoritatea limbilor europene utilizează alfabetul latin. Unele limbi slave utilizează alfabetul chirilic. Greaca, armeana, georgiana şi idiş au propriul lor alfabet. Limbile non europene cele mai utilizate pe teritoriul european sunt araba, chineza şi hindusa, potrivit sursei citate. Pe plan mondial, cei peste şapte miliarde de oameni vorbesc între 6.000 şi 7.000 de limbi diferite. Majoritatea limbilor lumii sunt vorbite în Asia şi Africa. Peste jumătate din populaţia mondială este bilingvă. Limba maternă este, de cele mai multe ori, cea pe care o cunoaştem şi utilizăm cel mai mult. (sursa: www.agerpres.ro)