GARDUL CU CARE ESTE ÎMPREJMUITĂ ROMÂNIA

 

Din când în când, o dată sau de două ori pe zi, dacă nu de trei sau chiar de patru ori în aceleași 24 de ore trece printre noi, sau chiar prin noi, Diana Șoșoacă, senator al României, cum mai poate să treacă un fior, un vifor, o tornadă, folosind lama de buldozer ”Dă-te mă din calea mea!”, ”Nu pune mâna pe mine!” O astfel de sfârlează seamănă mai mult cu acel burghiu vertical cu ajutorul căruia se găurește pământul, dar nu pentru a scoate la suprafaţă bogățiile solului și subsolului nostru naţional, ci pur și simplu pentru a vedea ce se mai întâmplă acolo unde nici cu ochiul n-am văzut, nici cu gândul n-am pătruns.
Poporul nostru deștept și devreme acasă are și pentru acest deznodământ o vorbă de duh
”Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia”. Aplicată pe cazul Șoșoacă putem foarte repede și ușor să identificăm personajele: Cine este câinele și cine este prostul? La o analiză de suprafaţă atât câine, cât și prostul pot fi oricare dintre cei prezenți în realitatea imediată. Toți au darul de a se epuiza mergând care încotro, așa cum toți vor cu totdinadinsul să fie puși în situația celui de lângă el, atunci când nu ezită să preia toate greutățile de pe spatele înavuțitului, căci de sărăntoci nu poate fi vorba.
Dacă se încearcă „o analiză la obiect” și ne focusăm interesul asupra prostului, ei bine, în acest caz particular, vom descoperi că Diana Șoșoacă riscă să-și facă mea culpa în momentul în care va ajunge la sâmburele adevărului, zonă reclamată a fi recursul la memorie al demnitarul statului român.
Despre Diana Șoșoacă s-a ajuns în scurt timp să se vorbească ca despre un fenomen. Evident că ambele forțe stau încleștate într-o confruntare ”care pe care”. Învinge binele sau învinge răul? Cine este binele și cine este răul? Chiar dacă există o mare tensiune în intersecția acestor două forțe beligerante, la o privire mai atentă, există șansa de a se identifica un teritoriu din categoria ochiului de tornado, o liniște profundă, specifică liniștii de dinaintea furtunii, în care Diana Șoșoacă în cazul nostru, își poate dezvolta următorul atac.
Aceste reacții, din categoria erupțiilor vulcanice, le întâlnim și în PNL, la vârf, unde Ludovic Orban scoate sabia în Sala Tronului, amenințând capul din conducerea bicefală a PNL, cel de pe umerii premierului Florin Cîțu. Amendamentele sunt construite dintr-un oțel superior ordonanţei de urgență cu care prim ministrul a reușit să-și treacă vrerea ce-a poftit.
Trebuie să nu ne facem că nu vedem, dar fiecare partid parlamentar are câte o Diana Șoșoacă care ridică în picioare liniștea și tihna necesară. Astfel în USR-PLUS, prin statutul său de partid (alianță) în care fiecare se poate război cu fiecare, doar pentru ca finalul războiului să fie în avantajul partidului, a fost lansată deja lupta pentru șefia partidului între fracțiunea Dacian Cioloș și ce a lui Dan Barna, între plus-işti și useriști. Aceeași hărmălaie o întâlnim și în AUR, alianță de partide care culmea vorbește (deocamdată) despre unitatea românilor, asigurată ca semn de bune practici doar vocal.
Dacă ar fi să mai adăugăm dezastrul din PNL, amintit mai sus, ne rămâne un PSD peste care a căzut un gând de pace, acelea al reunificării, deocmadată într-un bloc politic de stânga, pe care nu se poate pune mare preț, atâta timp cât oamenii ce-l compun sunt aceiași lideri care au dus la prăbușirea stângii parlamentare, prin marile lor dezvinovățiri electorale, prin care s-au jurat că ei nici ”PSD nu au fost și nici gura nu le miroase a parfum de trandafiri”.
Nu putem să ignorăm acest tablou, mai ales dacă în intenția noastră este găsirea unei ieșiri din acest colaps politic, din această situație aparent ”fără ieșire”.
Nu avem nici un capăt de ață pe care să-l apucăm și să încercăm despletirea, astfel încât să fie posibilă o continuitate firească, normală, eliberată de noduri.
Nu ar trebui să neglijăm codul de intrare în realitatea românească, chiar dacă acesta este o sursă de negație, de nervi, de ceartă ”ca la ușa cortului”. Acesta este SOSOACA sau interpretat de situația de urgență: SOS – OAC-A. Invazia de baltă a broaștelor din spațiul politic ne pregătește pentru o continuare dramatică a tot ceea ce înseamnă lupta pentru putere.
Nu există o altă cale a puterii decât aceasta de pe câmpul de luptă parlamentar, unde guvernul Cîțu are teoretic majoritatea. Ce se va întâmpla cu nervii liderului de partid Ludovic Orban, în confruntarea din ce în ce mai gălăgioasă cu prim ministrul Florin Cîțu, la care mai pot fi adăugate celelalte treceri de rangă prin gardul cu care este împrejmuită România?
ADI CRISTI

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.