Americanii au sosit. Peste o sută de militari au descins în Spațiul Mioritic pentru a pregăti încartiruirea celor o mie de ostaşi americani care vor veni în 15 zile să apere România de o eventuală furie rusească. Primul ministru României, Nicolae Ciucă nu a ezitat să mulțumească SUA pentru că în cele din urmă am fost luați în seamă, am intrat în cărțile de pe marea masa în jurul căreia s-au așezat interesele marilor puteri ale lumii. Ucraina a ajuns în aceste zile nodul Gordian provocator, nodul pentru a cărei desfacere rușii vor fi obligați să se arunce în aer, să se arunce cu capul înainte, în marea prăpastie care separă cele două culturi europene.
Emmanuel Macron: „Cine crede în Europa trebuie să învețe să colaboreze cu Rusia!” Vladimir Putin evită să spună dacă va ataca Ucraina. Discuția dintre președinții rus și francez, Vladimir Putin și Emmanuel Macron, s-a încheiat luni seară, după aproximativ cinci ore.
„Am discutat inclusiv despre carta NATO din 1949, despre faptul că această alianță ar trebui să fie profund defensivă și am subliniat amenințarea armelor care nu ar trebui să fie desfășurate în apropierea frontierelor noastre”, a spus președintele rus, în conferința de presă cu omologul său francez.
Vladimir Putin: „Vorbitorii de rusă din Lugansk sunt tratați ca inamici ai statului ucrainean”
„Din perspectiva noastră, ce se întâmplă în Ucraina este o desființare a acordului de la Minsk. Ar trebui să existe amnistii, dar legislația ucraineană nu a fost modificată în acest sens.
Se vorbește de încălcarea drepturilor omului. Haideți atunci să vorbim de regiunea Lugansk, unde vorbitorii de limbă rusă sunt persecutați și tratați drept inamici ai statului.
Acest lucru ar fi considerat ciudat în orice țară europeană”, a continuat Vladimir Putin.
„Am vorbit despre garanții de securitate în Europa, dar pe acestea vi le va prezenta președintele Macron”, a menționat liderul rus.
Întrebat dacă intenționează să atace Ucraina și în ce formă, Vladimir Putin a evitat un răspuns clar, dar s-a dezlănțuit la adresa NATO, spunând că alianța este cea care se îndreaptă spre granițele Rusiei, nu invers.
El a reiterat condițiile pentru dezescaladare, cerând ca NATO să nu se extindă și să nu fie amplasat armament la granița dintre NATO și Rusia.
Emmanuel Macron: „Încă mai e timp pentru a alege calea păcii.” Credem că mai este timp pentru a alege calea păstrării păcii și detensionării iar dialogul strategic dintre cele două țări poate să ajute aici. V-ați prezentat punctul de vedere, care nu este același cu al liderilor occidentali. Eu, personal, cred în unitatea Europei. Nu e în interesul nimănui să avem o lipsă de stabilitate după criza pandemică, prin urmare trebuie să facem eforturi pentru dezescaladare.
Domnul Putin m-a asigurat de voința sa de a se implica pe acestă cale”, a spus, la rândul lui, președintele Macron.
„S-au luat în discuție mai multe posibile soluții, care trebuie să fie dezvoltate în zilele sau săptămânile următoare în soluții mai concrete. Acestea vor depinde și de discuțiile purtate cu NATO și cu Kievul.
„Trebuie să nu repetăm greșelile trecutului și să respectăm anumite reguli,”, a completat el, indicând inviolabilitatea frontierelor, suveranitatea teritorială și dreptul internațional.
„Am ascultat și punctul de vedere al Rusiei. Sperăm să găsim o rezolvare acestui conflict (…) astfel încât Uniunea Europeană și Rusia să se poată reangaja într-o nouă relație”, a anticipat Macron.
Emmanuel Macron a fost întrebat despre utilitatea demersului său diplomatic față de Rusia.
„Rusia este o țară europeană. Cine crede în Europa trebuie să învețe să colaboreze cu Rusia și găsească modalități de a construi un viitor în Europa împreună cu europenii.
Nu e ușor, dar Europa nu a fost construită pe inițiative ușoare. Există neînțelegeri între noi, dar ni le asumăm. Este de datoria noastră să găsim un compromis atâta timp cât acest compromis apără interesele noastre și ale aliaților noștri.
Televiziunea rusă a transmis începutul discuțiilor în care cei doi lideri au fost separați de o masă lungă, albă.
Vladimir Putin i-a mulțumit lui Emmanuel Macron pentru vizita la Moscova, afirmând că cele două țări au „preocupări comune” în legătură cu securitatea în Europa.
„Văd cât de multe eforturi depun conducerea actuală a Franței și președintele Franței, personal, în rezolvarea crizei legate de asigurarea unei securități pe baze egale în Europa pentru o perspectivă istorică extinsă și de soluționarea problemelor ce au o strânsă conexiune cu cele enumerate mai sus, și anume, soluționarea crizei interne din sud-estul Ucrainei. Am discutat toate aceste probleme la telefon, suficient de detaliat. Știu că aveți propriile păreri pe aceste teme și mă bucur că am oportunitatea de a discuta toate aceste aspecte, față în față”, a spus liderul rus.
Acest dialog, menit să detensioneze situația de la granița ucraineană și să îndepărteze perspectiva unei intervenții militare a Rusiei, a fost abordat, declarativ, de pe poziții sensibil diferite.
În timp ce Macron a spus că se așteaptă la îndepărtarea amenințării militare după discuția cu Putin, partea rusă a estimat că o singură întâlnire nu poate duce la progrese decisive, dată fiind complexitatea situației.
Ca o posibilă concluzie putem spune că ”rămâne așa cum am vorbit în tren”. Dar cine își mai adduce aminte ce am vorbit…în tren?
ADI CRISTI