SCRISOARE DE PE FRONTUL DE EST

 

Zăpada a venit peste noi

dar nu ca o pedeapsă

ci pur și simplu a venit

cum mai vine mângâierea peste rană

sau ce altceva ar mai putea fi

așezarea aceasta odihnitoare

 

Zăpada s-a așezat molatecă și îndestulătoare

cu sinele ei mistuit de odihnă

și plin de dezghețul care ne ia în seamă

și ne rănește ochiul de sălbăticia

celor care ne ridică-n picioare

când sirenele sună a moarte

sau moartea sună a deșteptare

 

Zăpada a venit în locul florilor de primăvară

a venit și s-a așezat pe inima ta

cum se mai așează păsările călătoare

pe liniile de tensiune

prin care

mai trece vocea ta, mai trece vocea mea

într-un dialog doar de noi știut

doar de noi ținut minte

 

Zăpada face din noi un bulgăre de încurajare

rostogolit de la mine spre tine

de la tine spre mine

când restul zăpezii ne tulbură iarna târzie

în tranșeele ocupate de moarte.

 

ADI CRISTI