Primăria Municipiului Iași, în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Iași și Rabinul Josef Wasserman, președintele Fundației pentru Promovarea Evreilor Români din Israel, au organizat marți, 28 iunie, o serie de evenimente de comemorare a Pogromului de la Iași din 1941.
Marcarea acestui moment special în istoria orașului nostru a început dimineață cu cea de-a opta ediție a Marșului Vieții. Apoi, în Cimitirul Evreiesc, după intonarea imnurilor de stat ale Statului Israel și României, aprinderea de lumânări și momentele religioase săvârșite de rabinul Rafael Shaffer din București și rabinul Iehoshua Aronovici din Iași, au fost depuse coroane de flori din partea Președinției, Guvernului, Ambasadei Israelului (de către Excelența Sa domnul ambasador David Saranga), Ambasadei Germaniei (de către domnul Anders Ahmed Lundgren-Bekov, șeful Departamentului Economic al Ambasadei) și Ambasadei Republicii Moldova la București (de către Excelența Sa domnul ambasador Victor Chirilă), Federației Comunităților Evreiești și Comunității Evreilor din Iași, Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Fundației pentru Promovarea Evreilor Români din Israel, Instituției Prefectului – Județul Iași, Consiliului Județean Iași și Primăriei Municipiului Iași și au fost susținute discursuri de către reprezentanții instituțiilor menționate.
„Istoria reprezintă tribunalul omenirii, dezvăluindu-ne ce a fost bine, dar și ce a fost rău de-a lungul veacurilor. Istoria este și o lungă cronică a trecutului, pe care o răsfoim uneori cu mândrie, alteori cu revoltă. Nu toate faptele evocate în cărțile de istorie sunt fapte de glorie, dar toate aceste întâmplări, bune sau mai puțin bune, trebuie să se transforme în lecții de viață din care să învățăm mereu câte ceva, noi și cei care urmează după noi. Important este să transmitem aceste lecții din generație în generație. Pogromul din Iași de la sfârșitul lunii iunie 1941 este o lecție amară despre război, instigare și suferință îngrozitoare. Mii de ieșeni de origine evreiască au fost umiliți, jefuiți și uciși sub pretextul mincinos că deschiseseră focul asupra trupelor române care se îndreptau spre frontul de răsărit. Pogromul a demonstrat că e suficientă o scânteie pentru declanșarea unei colosale revărsări de ură. Au existat atunci ieșeni care au făcut mult rău, dar au existat și ieșeni care au făcut bine, salvând de la moarte sigură familii de evrei. Ce mai poți spune în afară de «iertați-ne» urmașilor celor care au căzut victime manipulării, urii și discriminării? Ce mai poți face cu excepția gestului de a te înclina cu smerenie în fața lor? Ce mai poți făgădui în afara promisiunii că astfel de atrocități nu se vor mai întâmpla în vecii vecilor? La 81 de ani de la aceste evenimente tragice, consider că am regăsit, de multă vreme, înțelepciunea, puterea, dar și dorința de a reface punțile care au fost distruse atunci. Iașul a redevenit un oraș european, civilizat, multicultural. Astăzi, relația ieșenilor și a autorităților locale cu comunitatea evreiască din oraș, dar și cu cetățenii evrei de origine română – și nu numai – din Israel este una excelentă și un exemplu de recuperare a unui trecut al cooperării și bunei înțelegeri. Nu există o altă comunitate care să fi avut un rol atât de însemnat în propășirea acestei urbe și sunt convins că redescoperirea sentimentului de prietenie dintre noi este abia la început. Iașul își cheamă, măcar din când în când, toți fiii și fiicele acasă, pentru a redescoperi valoarea unui nou început – mai bun, mai frumos, mai autentic! Să păstrăm veșnic amintirea victimelor Pogromului și să facem totul pentru ca viitorul să aparțină oamenilor buni!”, a declarat primarul Mihai Chirica.
”Suntem astăzi, aici, pentru a ne reaminti de cei peste 13.000 de evrei uciși în timpul Pogromului de la Iași. În urmă cu 81 de ani, aici a avut loc cel mai mare masacru din istroria recentă a României. Copii, femei și bărbați au fost umiliți, bătuți și uciși, pentru simplul motiv că s-au născut evrei. O rugă imensă a cuprins Iașul, un loc care până nu demult însemnase acasă pentru evrei și creștini. 81 de ani mai târziu de la acest masacru, trenurile morți sunt încă prezente, în continuare, în multe țări din Europa și nu numai prin aceleași instincte violente, sentimente de ură și intoleranță se află încă în societatea noastră, în spațiul public și la nivel politic. Să nu rămânem indiferenți! Indiferența este cel mai mare inamic al democrației și al toleranței Să nu lăsăm să se audă vocea extremismului! În acele zile de atrocități, peste strigătele de ajutor ale victimelor, peste focurile de pe străzi și din curtea Chesturii s-a lăsat tăcerea și complicitatea oamenilor. Este datoria noastră, a tuturor, de a combate atitudinile extremist și de a nu accepta niciun compromis”, a spus, în alocuțiunea rostită în fața participanților la eveniment, Excelența Sa David Saranga, ambasadorul Statului Israel în România.
“Așa cum spunea regretatul Elie Wiesel, fără memorie nu există societate. Fără memorie, nu există umanitate. Fără memoriei nu poate exista viitor. Ceea ce am făcut noi astăzi, aici, la Iași, participând la Marșul Vieții, este și o contribuție pentru un viitor mai bun. Un viitor unde nu-și are loc ura, unde nu-și are loc intoleranța. Este un mesaj pe care noi, împreună, l-am transmis astăzi întregii societăți de pe ambele maluri ale Prutului și, în special, tinerei generații, care mâine va continua să construiască această lume, mai bună, mai tolerantă, mai respectuoasă pentru diversitate”, a declarat Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova la București.
Evenimentele de comemorare a Pogromului au continuat la ora 17.00 cu lansarea proiectului „Pogromul de la Iași. Memoria locurilor”, realizat de Primăria Municipiului Iaşi şi Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și, de la ora 18.30, la Opera Națională Română Iași, prin concertul „Neuitare”, susținut de Paula Seling și orchestra Operei Naționale Române Iași. În cadrul evenimentului de la Operă, trei personalități de seamă vor primi titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Iași. Această distincție va omagia memoria Sylviei Hoișie, creatoarea Polidinului, curajul și sacrificiul inginerului Lyonell Fliss, supraviețuitor al Pogromului de la Iași, precum și bogata activitate diplomatică desfășurată în țara noastră de către Excelența Sa David Saranga, Ambasadorului Israelului în România. Toate propunerile au fost votate de către consilierii locali în ședința ordinară din 27 iunie 2022.
Între 27 și 29 iunie 1941 la Iași a avut loc unul dintre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România, inițiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, împotriva cetățenilor de etnie evreiască din oraș. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile au fost uciși circa 13.000 de evrei.