România, de două ori mai expusă decât Turcia în caz de dezastru, din punct de vedere al asigurărilor

România şi Turcia sunt singurele ţări din Europa care au un sistem de asigurări obligatorii de calamitate bazat pe existenţa unui Pool de Asigurare, însă ţara noastră este două ori mai expusă în caz de dezastru, conform unei analize realizate de Studii Financiare.

„Cutremurul devastator din Turcia ne aminteşte cât de vulnerabili suntem, chiar şi atunci când ne numărăm printre cei norocoşi care scapă cu viaţă şi nevătămaţi. Peste 10.000 de victime într-un scenariu optimist, peste 20.000 într-o proiecţie moderată şi între 50.000 şi 100.000, în cel mai prost scenariu posibil. Aşa arată dezastrul provocat de cutremurele repetate din Turcia, rezumat în cifrele seci ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Institutului american de geofizică USGS. Dincolo de aceste aspecte tragice, există încă o parte foarte serioasă. Este vorba despre felul în care decurge viaţa celor mai mulţi, adică cei care au supravieţuit nevătămaţi, dar şi-au pierdut locuinţele ori au suferit pagube majore. Pentru aceştia din urmă există o soluţie care, în România, presupune costuri suportabile. Alături de Turcia, România este singura ţară din zona europeană unde asigurarea de calamitate (inclusiv cutremur) este obligatorie şi este emisă de un Pool de Asigurare dedicat. Spre deosebire de Turcia, însă, unde una din două clădiri este asigurată la calamitate ca rezultat al introducerii obligativităţii, în România abia dacă se asigură două din zece locuinţe”, semnalează autorii analizei.

Mai grav, subliniază aceştia, este faptul că statistica asigurărilor de locuinţă pe zone arată că regiuni expuse semnificativ la cutremur, în principal Moldova, au un grad foarte redus de asigurare şi că gradul de cuprindere în asigurare (circa 20%) este dat mai degrabă de o parte a oraşelor mari, în principal Bucureşti şi cele din Ardeal, media pe restul ţării fiind undeva între 10% şi 15%.

„Este, de altfel, cel mai mic grad de asigurare din Europa, în condiţiile în care un studiu EIOPA relevă că media UE este undeva la 63% locuinţe asigurate. Altfel spus, suntem total expuşi la pierderi financiare masive, în caz de dezastru. Mult mai expuşi decât Turcia, unde pierderile din evenimentele recente sunt evaluate la circa 20 de miliarde de dolari, la prima vedere”, mai menţionează sursa citată.

Autorii analizei precizează însă că, deşi sistemul din România presupune că toţi proprietarii de locuinţe din România sunt obligaţi să se asigure împotriva dezastrelor, însă cuprinderea în asigurare rămâne cea mai mică din Europa. Palierul de asigurare obligatoriu presupune achiziţionarea unei poliţe emise de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), o entitate creată prin lege, dar controlată de acţionari privaţi, societăţi de asigurare. Poliţa PAD, emisă de PAID, poate fi cumpărată de la oricare dintre acţionarii companiei, de la societăţile care au acorduri cu PAID sau chiar de la PAID direct.

„Aceasta costă 20 de euro pe an pentru locuinţele din materiale moderne şi 10 euro pe an pentru cele din chirpici şi alte materiale mai puţin rezistente. Ar însemna, aşadar, sub 2 euro pe lună. Pentru aceşti bani primiţi protecţie pentru daunele provocate de cutremur, inundaţie (fenomenul natural, nu cele de conductă) şi alunecări de teren, în limita unor daune de 10.000 de euro pentru casele din chirpici şi 20.000 de euro pentru locuinţele din materiale moderne”, explică sursa citată.

Potrivit analizei, aproape întreg portofoliul PAID- potenţialele daune aferente unui număr de 1,8 milioane – 2 milioane de poliţe, în funcţie de moment- este reasigurat. Aceasta înseamnă că, în cazul unui eveniment major, sarcina pentru plata daunelor va reveni unor companii gigant, care se ocupă cu reasigurarea riscurilor de catastrofă la nivel global. În prezent, contractul de reasigurare semnat de PAID cuprinde daune de până la un miliard de euro şi cel mai probabil va mai creşte la următoarea reînnoire trimestrială.

„Totuşi, aşa cum este construită în prezent, poliţa PAD este prea puţin acoperitoare, mai ales pentru locuinţele din oraşele mari, unde preţurile imobiliarelor depăşesc cu mult limita asigurată prin PAD. Mai mult, PAD nu acoperă şi valoarea bunurilor din locuinţă, care în unele cazuri ajunge la sume substanţiale. Soluţia pentru o protecţie completă stă în al doilea palier de asigurare, poliţele facultative.(…) Costul unei astfel de asigurări este, în general, undeva între 0,1 şi 0,2% din valoarea asigurată. Pentru o locuinţă din Bucureşti, de exemplu, evaluată la un preţ de 100.000 de euro, asigurarea facultativă costă între 100 şi 150 de euro pe an, adică în jur de 10 euro pe lună”, mai arată autorii analizei.

Pe de altă parte, aceştia semnalează că, deşi mai mult de 80% dintre români susţin că ştiu ce trebuie să facă pentru a se proteja în cazul producerii unui seism, doar 28% deţin un kit de prim-ajutor pentru cutremur, conform celei mai recente cercetări sociologice realizate de UNSAR împreună cu IRES.

Potrivit sondajului, cutremurul reprezintă unul dintre principalele riscuri pe care românii le percep drept posibile în cazul locuinţelor lor. Astfel, într-un clasament al riscurilor de care populaţia se teme cel mai mult, incendiile se situează pe primul loc (55%), urmate de cutremur (50%), furtună/vijelie (35%), explozie (27%), inundaţii (24%), furt din locuinţe (20%) şi alunecări de teren (14%). Toate aceste riscuri pot fi acoperite de către asigurările facultative de locuinţe.

Analiza mai subliniază că, în mod paradoxal, deşi suntem ţara europeană cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe, doar 20% din fondul locativ este protejat printr-o asigurare obligatorie PAD, care acoperă cele trei riscuri catastrofale: cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Totodată, doar 17% din locuinţele din România sunt asigurate facultativ. Aceste poliţe protejează împotriva mai multor riscuri, suplimentar faţă de PAD, cum ar fi incendiu, explozie, căderi de corpuri, vandalism, inundaţii de la vecini etc.

studiifinanciare.ro este un integrator de conţinut cu relevanţă pentru pieţele financiare non-bancare, cu valoare informativă şi utilitară. AGERPRES