Mexicul are pentru prima dată o preşedintă: Claudia Sheinbaum

Claudia Sheinbaum, candidata stângii guvernamentale, a fost aleasă preşedintă a Mexicului; primele rezultate parţiale comunicate de Institutul Naţional Electoral (INE) indică o victorie clară, cu 58-60% din voturi la scrutinul de duminică, transmite luni AFP.

Ea va fi prima femeie şef de stat în Mexic. Are la activ o carieră ştiinţifică şi una politică – studii de fizică şi funcţia de primar al capitalei Ciudad de Mexico. Bunicii ei au fost evrei refugiaţi din cauza nazismului şi a sărăciei din Lituania şi Bulgaria.

Principala ei contracandidată, fosta senatoare de dreapta Xochitl Galvez, a fost preferată doar de 26-28% din alegători, iar candidatul de centru Jorge Alvarez a întrunit doar 9,9-10,8% din voturi, conform preşedintei INE, Guadelupe Taddei.

La rezultat a contribuit şi popularitatea lui Andres Manuel Lopez Obrador, preşedintele aflat la sfârşitul mandatului. Partidul de guvernământ Morena deţine majoritatea parlamentară la nivel naţional, precum şi controlul politic în circa 20 din cele 32 de state componente ale federaţiei mexicane.

După aflarea rezultatelor, Sheinbaum, în vârstă de 61 de ani, le-a promis concetăţenilor săi că va continua construcţia „unui adevărat stat providenţial” şi a adăugat: „Nu vă voi dezamăgi”.

Ea votase în Ciudad de Mexico şi a dezvăluit că opţiunea sa a fost pentru o altă candidată: Ifigenia Martinez, în vârstă de 93 de ani, pionieră a stângii mexicane, căreia a dorit să îi aducă astfel un omagiu.

Sheinbaum a mai declarat că Morena şi formaţiunile aliate îşi vor păstra majoritatea calificată în Congres şi în Senat, în urma alegerilor legislative desfăşurate simultan cu cele prezidenţiale.

Potrivit AFP, marile probleme cu care se va confrunta noua preşedintă sunt violenţa traficanţilor de droguri şi cea împotriva femeilor.

Fenomenul a afectat şi scrutinul la care au fost înscrişi pe listele electorale 98,3 milioane de alegători.

Duminică, în statul Puebla din centrul Mexicului, doi oameni au fost ucişi în atacuri separate asupra unor secţii de votare, a declarat o sursă din domeniul securităţii, din cadrul administraţiei locale.

Vineri, tot în Puebla, a avut aceeaşi soartă un candidat în alegerile locale, iar conform procuraturii, cu numai câteva ore înainte de deschiderea urnelor, a căzut victimă şi un candidat din vestul ţării.

În total, un bilanţ al AFP consemnează cel puţin 25 de candidaţi asasinaţi în timpul campaniei electorale.

De mai mulţi ani în Mexic se înregistrează o medie de peste 30.000 de omoruri pe an, sau circa 80 pe zi, iar Obrador susţine că trei sferturi din aceste crime sunt legate de confruntările între grupările criminale care îşi dispută pieţele locale de droguri.

Violenţa a crescut exponenţial din decembrie 2006, când şi-a început mandatul fostul preşedinte Felipe Calderon; acesta a implicat armata într-o ofensivă împotriva cartelurilor de traficanţi, iar de atunci au avut loc în ţară circa 450.000 de omoruri şi 100.000 de posibile victime au fost date dispărute.

Datele ONU arată că anul trecut au fost asasinate în Mexic, în medie, zece femei pe zi, iar 70% din mexicancele cu vârste de peste 15 ani au fost cel puţin o dată victime ale violenţei. AGERPRES