Anual, data de 11 aprilie marchează Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, cu scopul de a crește gradul de informare cu privire la această afecțiune, de a evidenția impactul pe care îl are asupra celui suferind, asupra familiei sale și a societății, precum și în vederea strângerii de fonduri pentru proiecte de cercetare dedicate acesteia.
Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este marcată la 11 aprilie în onoarea medicului englez James Parkinson, născut la 11 aprilie 1755. James Parkinson a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa ‘Eseu despre paralizia tremurătoare’ (‘An Essay on the Shaking Palsy’, 1817).
În anul 1980, horticultorul olandez J. W. S. Van der Wereld, el însuși bolnav de Parkinson, a dezvoltat un soi de lalea roșie cu nuanțe albe. I-a pus numele ‘Dr. James Parkinson’, în onoarea celebrului om de știință. La 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinței de la Luxemburg dedicată acestei boli, laleaua roșie a fost desemnată simbolul Zilei mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson.
La nivel european, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este susținută de Asociația Europeană a Bolii Parkinson (European Parkinson’s Disease Association – EPDA). Înființată în 1992, la Bruxelles, asociația are, în prezent, 45 de organizații membre, în peste 20 de țări europene și promovează o mai bună cunoaștere a acestei afecțiuni și a modului în care aceasta poate afecta o persoană pe toate nivelurile: fizic, psihic, emoțional, dar și social și economic, arată parkinsonseurope.org/.
Maladia Parkinson este o boală degenerativă, care se pare că este derivată dintr-o combinație de factori genetici și de mediu ce duc la moartea celulelor nervoase care produc dopamina, neurotransmițător cu rol fundamental în creier pentru controlul motricității. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mișcărilor, pacienții prezintă gesturi rigide, sacadate și incontrolabile, tremor și instabilitate posturală. Principalele semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea și bradichinezia, adică încetinirea generală a ritmului activității motrice. Instabilitatea posturală survine tardiv, de obicei după aproximativ opt ani de evoluție a bolii.
Deși dificultățile de mișcare și instabilitatea posturală sunt cele mai evidente și ușor de recunoscut, ele nu sunt singurele simptome care însoțesc maladia Parkinson. În aprilie 2022, un grup de experți spanioli a atras atenția asupra altor aspecte ale acestei patologii, potrivit EFE. Printre acestea, se numără depresia, care îi afectează pe aproximativ 40% dintre suferinzii de Parkinson, precum și anxietatea sau apatia.
Boala Parkinson este dificil de tratat nu doar pentru că este greu de identificat la timp, ci și pentru că nu sunt cunoscute cauzele fundamentale ale degenerării neuronilor dopaminergici. Unii cercetători bănuiesc că declanșatorul bolii nu se găsește în creier, ci în alte părți ale corpului, cum ar fi intestinele sau nasul. Ceea ce se cunoaște, însă, este faptul că maladia nu are o componentă exclusiv genetică, doar 15% dintre pacienți având antecedente familiale. Printre factorii de risc, a fost stabilită o legătură cu expunerea la anumite pesticide, solvenți sau metale grele. De asemenea, traumatismele cranio-cerebrale repetate pot crește riscul de Parkinson.
Potrivit unui studiu publicat în iunie 2024, o simplă analiză de sânge ar putea prezice boala Parkinson cu 7 ani înainte de apariția simptomelor, ceea ce ar putea însemna un ‘pas major înainte’ în diagnosticarea acestei afecțiuni, potrivit DPA/PA Media.
‘Prin determinarea a opt proteine din sânge putem identifica potențiali pacienți cu Parkinson cu câțiva ani înainte (de apariția simptomelor, n.r.). Acest lucru înseamnă că terapiile medicamentoase ar putea fi administrate într-un stadiu mai timpuriu, ceea ce ar putea încetini progresia bolii sau sau chiar să prevină apariția ei’, a declarat dr. Michael Bartl de la Centrul Medical Universitar din Goettingen și de la Paracelsus-Elena-Klinik Kassel, Germania, co-autor principal al studiului.
Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după boala Alzheimer. Bărbații au o probabilitate de 1,5 ori mai mare să facă Parkinson, potrivit parkinsonsnewstoday.com/. Majoritatea celor afectați au peste 60 de ani, dar în ‘stadiu incipient’ poate afecta și persoane mai tinere. La nivel mondial, peste 8,5 milioane de oameni se estimează că suferă de boala Parkinson, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în timp ce în România cele mai recente date arată că peste 70.000 de români sunt diagnosticați cu această afecțiune. AGERPRES
