Numărul copiilor cu unul sau ambii părinți plecați în străinătate la muncă a crescut în România de la 85.000 în decembrie 2015 la peste 96.700 în iunie 2017, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, a informat Organizația Salvați Copiii în cadrul conferinței „Provocări și soluții în protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate – către o abordare națională” susținută marți, la Tribunalul București.

Potrivit președintelui executiv Salvați Copiii România, Gabriela Alexandrescu, lipsa ambilor părinți sau a unui reprezentant legal limitează accesul copiilor la servicii de educație, sănătate, protecție juridică și beneficii sociale.

„Atunci când este nevoit să rămână acasă fără părinți, pentru că aceștia lucrează în altă țară, un copil se simte abandonat, oricât de matur încearcă să înțeleagă situația. Mai mult, sentimentul de vină, că mama a plecat pentru a-i trimite lui bani, este copleșitor. (…) Dincolo de acestea, însă, dacă părintele nu numește, atunci când pleacă, un reprezentant legal pentru copil, îl expune unor excluderi sociale dureroase. Sunt copii care nu merg în excursie cu ceilalți colegi, pentru că nu are cine să semneze pentru ei. Marginalizarea suplimentară a acestor copii are consecințe dezastruoase pe termen lung”, a mai spus Gabriela Alexandrescu.

Președintele Tribunalului București, Laura Andrei, a spus că părinții și instituțiile statului trebuie să conlucreze pentru ca acești copii să se afle sub protecția legii.

„Numirea unui reprezentant legal este un act necesar fără de care copiii care rămân singur acasă sunt lipsiți, practic, de protecția juridică de care beneficiază toți copiii. Nu este suficient ca acești copii să fie lăsați în grija unor persoane de încredere, ci este nevoie și de acest gest juridic, care le garantează accesul la serviciile de care au nevoie”, a afirmat Laura Andrei.

Laviniu Eni, director în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, a transmis un mesaj din partea ministrului Andreea Păstârnac în care se precizează că procesul în care părinții aleg să plece în străinătate la muncă produce „o multitudine de reacții care trebuie tratate din mai multe perspective — social, emoțional, la nivel de sănătate sau performanțe școlare”.

„Efectele plecării unuia sau a ambilor părinți au efecte de domino asupra celor rămași acasă, care resimt o lipsă, cât și a celor ce pleacă în afara granițelor țării care, dincolo de responsabilitățile financiare, simt că nu contribuie suficient la dezvoltarea copilului”, se arată în mesaj.

AGERPRES