Documentul a fost aprobat de Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale, arată un comunicat al instituţiei financiare.

Strategia are un caracter selectiv în ţintirea provocărilor existente în România, iar scopul acesteia este de a aborda problemele-cheie care afectează creşterea sustenabilă şi incluzivă. Creşterea economică a României este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană din 2010, cu o rată medie de creştere de 2,8% în perioada 2010-2017, însă în ciuda celor 11 ani în Uniunea Europeană, calitatea infrastructurii este nesatisfăcătoare, ceea ce impune constrângeri asupra investiţiilor şi productivităţii în sectoare cum ar fi producţia, agricultura şi turismul. Sectorul privat, deşi este dinamic, este mic, cu acces limitat la finanţare, în special pentru IMM-uri şi microîntreprinderi. Ceea ce este mai îngrijorător este faptul că, în ciuda creşterii accentuate, nivelul veniturilor medii nu a convers cu cel european, gradul de reducere a sărăciei a fost scăzut, iar clivajele sociale şi regionale sunt substanţiale şi din ce în ce mai mari. Peste 25% din populaţia României trăieşte cu mai puţin de 5,50 dolari/zi, ceea ce constituie cea mai mare rată a sărăciei din UE.

„Instituţiile puternice şi eficiente sunt elementul cheie ce poate susţine creşterea României pe termen lung”, a spus Tatiana Proskuryakova, Director de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria. „Eradicarea sărăciei şi asigurarea unei prosperităţi sporite şi împărtăşite de către toţi românii va necesita investiţii mai numeroase şi mai inteligente în educaţie, într-un sistem de sănătate modern şi locuri de muncă mai bune. Cadrul de Parteneriat cu Ţara pentru perioada 2018-2023 va veni în sprijinul unor domenii de importanţă critică al căror obiectiv este acela de a ajuta România să valorifice enormul capital pe care îl are şi de a se asigura că nimeni nu este exclus“.