Labirintul hormonilor tiroidieni

În lumea complexă a funcționării corpului uman, hormonii tiroidieni sunt cheia care reglează metabolismul și funcționarea sistemului nervos. Deși simptomele evidente precum oboseala, creșterea sau scăderea în greutate și starea de spirit fluctuantă pot fi semne ale unui dezechilibru hormonal, uneori acestea pot fi atribuite altor cauze. Tocmai de aceea, testarea adecvată a funcției tiroidiene oferă o perspectivă clară asupra sănătății glandei tiroidiene și poate ghida, în stadii incipiente, intervențiile medicale potrivite.

Semne ce pot indica disfuncții ale glandei tiroide

Testarea funcției glandei tiroide ar trebui efectuată periodic, chiar dacă starea generală de sănătate este aparent bună, fără simptome. „Dacă pacientul prezintă palpitații, oboseală, nervozitate, tremor al extremităților, transpirații excesive, insomnie, scădere ponderală într-un timp scurt, obligatoriu trebuie testată funcția glandei tiroide, toate aceste semne și simptome făcând parte din tabloul clinic al hipertiroidiei”, spune dr. Adriana Gruia, medic primar endocrinologie.

Hipotiroidia (deficitul de hormoni tiroidieni) are de obicei manifestări mult mai puțin zgomotoase și este mai bine tolerată de pacienți în comparație cu hipertiroidia, ceea ce duce la un diagnostic întârziat. Principalele manifestări clinice ale hipotiroidiei includ oboseala, ușoara creștere în greutate, uscăciunea tegumentelor, somnolența diurnă, constipația și tulburări de concentrare și memorie.

Evaluarea funcției glandei tiroide este un proces simplu, care poate fi realizat prin testarea nivelului seric al hormonilor TSH, FreeT4 și, doar dacă este necesar, FreeT3. „De obicei, aceste teste sunt recomandate de medicul specialist endocrinolog, dar pot fi solicitate și de medici din alte specialități, inclusiv medicul de familie. Analizele sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate”, detaliază specialistul.

Ecografia tiroidiană, o altă investigație esențială

Pentru pacienții diagnosticați cu hipo- sau hipertiroidie, este necesară realizarea unei ecografii tiroidiene pentru a completa diagnosticul, deoarece aceasta este cea mai frecventă investigație imagistică utilizată pentru evaluarea structurii glandei tiroide. „Investigația ecografică nu este nocivă, este noninvazivă, nedureroasă și oferă informații privind dimensiunea glandei tiroide, prezența nodulilor tiroidieni și caracteristicile acestora, precum și informații privind vascularizația glandei tiroide”, explică dr. Adriana Gruia.

Ecografia tiroidiană nu este indicată doar pacienților diagnosticați cu disfuncție tiroidiană sau gușă nodulară, ci și persoanelor cu un istoric familial de disfuncție tiroidiană, precum și celor care au primit anterior tratamente cu radiații în zona capului și gâtului pentru diverse afecțiuni.

Drumul spre vindecare pentru o tânără cu hipertiroidie autoimună

Tulburările funcției glandei tiroide afectează atât femeile, cât și bărbații, însă sunt mai frecvente în rândul femeilor, reprezentând principalul motiv de prezentare la medicul endocrinolog. Fiecare caz are particularitățile sale și necesită o abordare atentă și răbdare, mai ales în situațiile de hipertiroidie, unde pacienții pot manifesta irascibilitate.

„Relativ recent s-a prezentat la cabinet o pacientă tânără, care acuza palpitații, oboseală accentuată, nervozitate, insomnie, scădere bruscă în greutate (aproximativ 4 kg în ultimele 2-3 săptămâni). Pacienta avea istoric familial de boală tiroidiană autoimună (mama și mătușa maternă), iar în urma discuției cu medicul de familie a fost îndrumată către specialitatea endocrinologie”, povestește dr. Adriana Gruia. Pacienta era o persoană activă, mergea la sală, alerga în parc, dar, din cauza faptului că obosea foarte repede (chiar și la mersul obișnuit), a fost nevoită să renunțe temporar la sport.

După efectuarea testelor relevante (analize de sânge și ecografie tiroidiană), s-a stabilit diagnosticul de hipertiroidie autoimună (Boala Basedow). „I-am inițiat tratamentul specific, pe care pacienta l-a urmat cu rigurozitate. Starea generală a tinerei s-a ameliorat, iar simptomele au dispărut în câteva săptămâni de la începerea tratamentului”, spune medicul endocrinolog. În prezent, pacienta, deși se simte bine și și-a reluat activitățile obișnuite, necesită monitorizarea atentă și periodică a funcției tiroidiene.

Planul de tratament

În cadrul consultului endocrinologic, pacienților diagnosticați cu hipo- sau hipertiroidie trebuie să li se explice clar:

• ce presupune afecțiunea respectivă;
• detaliile despre tratament și modalitățile de administrare;
• durata necesară a terapiei și potențialul pentru tratament pe termen lung;
• principalele reacții adverse ale tratamentului;
• frecvența recomandată pentru investigații suplimentare (analize de sânge și ecografii tiroidiene).

În funcție de afecțiunea specifică, unele tratamente necesită medicație pe termen lung (pe viață), în timp ce altele pot fi doar pentru o perioadă limitată. Este esențial ca pacienții să urmeze cu atenție recomandările medicului și să nu întrerupă tratamentul doar pentru că se simt mai bine, deoarece simptomele pot reveni rapid, mai ales în cazul pacienților cu hipertiroidie.

Articol publicat în revista InfoLife nr. 107, ediția de vară 2023.
Acest material este realizat împreună cu dr. Adriana Gruia, medic primar endocrinologie,
Hyperclinica MedLife Unirii.