24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Dieta alcalină își fundamentează principiile pe conceptul că alimentația poate influența nivelul de aciditate sau alcalinitate (pH) din corpul nostru. Această abordare nutrițională promovează consumul de alimente care contribuie la alcalinizarea organismului, precum fructele și legumele și recomandă limitarea consumului de alimente ce cresc aciditatea, cum ar fi carnea și produsele lactate.
Principiul de bază al dietei alcaline se referă la pH-ul corpului. Un consum excesiv de alimente acide ar duce la un pH scăzut în organism, care poate provoca diverse probleme de sănătate, inclusiv oboseală, pierdere de masă osoasă și creștere în greutate.
Dieta alcalină se concentrează pe consumul de alimente alcaline, care includ majoritatea fructelor, legumelor, nucilor, semințelor și leguminoaselor. Spre deosebire de acestea, alimentele acide pe care această dietă sugerează să le evităm sau să le limităm includ carnea, produsele lactate, cerealele rafinate, zahărul, cafeaua și alcoolul.
Conform susținătorilor acestei diete, dieta alcalina poate avea un impact semnificativ asupra stării de sănătate. Aceștia cred că prin urmarea acestei diete se pot preveni anumite boli cronice, cum ar fi osteoporoza și cancerul, se poate îmbunătăți nivelul de energie și se poate contribui la pierderea în greutate.
Este important de menționat că afirmațiile susținătorilor dietei alcaline nu sunt pe deplin susținute de cercetările științifice. Nu există dovezi suficiente pentru a sprijini ideea că modificarea pH-ului prin dietă poate influența sănătatea oaselor sau poate preveni cancerul.
Alimente permise și interzise în dieta alcalină
Dieta alcalină se bazează pe consumul de alimente cu un pH alcalin, inclusiv fructe, legume, nuci, semințe, cereale integrale și uleiuri vegetale. Alimentele bogate în apă, precum castraveții, țelina, sparanghelul, citricele, perele, merele, căpșunile, broccoli, varza, ceapa, dovleceii, ardeii, salata verde, morcovii, sfecla, usturoiul, mazărea, fasolea verde, porumbul, ciupercile, cartofii, spanacul, roșiile sunt, de asemenea, recomandate. Acestea contribuie la neutralizarea acidității din organism, ajutând la menținerea unui pH alcalin.
Pe de altă parte, alimentele considerate acide și interzise în dieta alcalină includ carnea, produsele lactate, alcoolul, cafeaua, zahărul, făinoasele rafinate, produsele procesate, condimentele puternice, sosurile, prăjelile. Aceste alimente pot crește aciditatea în organism, influențând negativ pH-ul.
Deși pot exista beneficii potențiale pentru sănătate asociate cu o dietă alcalină, această dietă nu este potrivită pentru toată lumea. De exemplu, persoanele cu anumite probleme de sănătate, cum ar fi bolile renale, ar trebui să evite o dietă alcalină, deoarece aceasta poate duce la o acumulare periculoasă de minerale în organism. Este întotdeauna recomandat să discuți cu un medic sau un dietetician înainte de a începe o nouă dietă.
Ce este pH-ul și ce pH are corpul uman?
pH-ul este un indicator care măsoară aciditatea sau alcalinitatea unei soluții. Acesta variază pe o scară de la 0 la 14, unde 7 este considerat un punct neutru. Valorile sub 7 indică un mediu acid, în timp ce valorile peste 7 indică un mediu alcalin.
Corpul uman, în funcționarea sa normală, menține un echilibru delicat al pH-ului. pH-ul sanguin normal este ușor alcalin, situându-se în intervalul 7.35 – 7.45. Orice abatere de la aceste valori poate avea consecințe grave asupra sănătății. De exemplu, un pH sanguin sub 7.35 poate duce la acidoză, o afecțiune care poate determina dificultăți de respirație, letargie și chiar moarte. Pe de altă parte, un pH sanguin peste 7.45 poate duce la alcaloză, care poate cauza tremurături, spasme musculare și confuzie.
Un pH echilibrat în corpul uman joacă un rol extrem de important: ajută la menținerea unui metabolism sănătos, la optimizarea funcției imunitare și la prevenirea dezvoltării unor boli. Pe de altă parte, un pH dezechilibrat poate duce la o serie de probleme de sănătate, de la oboseală și inflamații până la boli cronice grave.
Dieta poate avea un impact semnificativ asupra pH-ului corpului. Alimentele acide, cum ar fi carnea și produsele lactate, pot contribui la un pH mai scăzut (mai acid), în timp ce alimentele alcaline, cum ar fi fructele și legumele, pot ajuta la creșterea pH-ului (a face organismul mai alcalin). Această teorie nu a obținut consensul oamenilor de știință, așadar trebuie luată în calcul cu prudență.
Impactul alimentelor asupra pH-ului organismului
Dieta alcalină își propune să ajute la echilibrarea pH-ului organismului prin promovarea consumului de alimente alcaline și reducerea consumului de alimente acide. Acest lucru se spune că ar contribui la prevenirea și gestionarea unei serii de probleme de sănătate, inclusiv osteoporoza, cancerul și alte boli cronice. Prin evitarea alimentelor acide, cum ar fi carnea roșie și produsele lactate și alegerea în schimb a celor alcaline, cum ar fi fructele și legumele, se poate menține un echilibru al pH-ului în organism.
Realitatea este că menținerea pH-ului organismului într-un interval destul de strâns se realizează prin colaborarea multor sisteme și mecanisme și nu poate fi influențat atât de ușor de alimentele consumate. Orice variație a pH-ului sângelui în afara intervalului de referință este periculoasă și poate avea consecințe fatale și nu ar putea fi determinată de alimentele consumate.
Aciditatea alimentelor si impactul asupra pH-ului urinei
Spre deosebire de pH-ul sângelui, care trebuie să rămână constant, pH-ul urinar, care este un indicator al nivelului de aciditate sau alcalinitate în urină, poate varia considerabil în funcție de dieta și starea de sănătate a unei persoane. Valorile normale ale pH-ului urinar se încadrează, de obicei, între 4.6 și 8. Dacă pH-ul urinar este constant acid, acesta poate indica o posibilă problemă de sănătate, cum ar fi predispoziția la formarea de calculi renali, deshidratarea sau malnutriția.
Alimentele pe care le consumăm au un impact direct asupra pH-ului urinar, care poate fi influențat și de o multitudine de alți factori. Alimentele acide, precum carnea roșie, produsele lactate și băuturile acidulate, pot duce la scăderea pH-ului urinar, rezultând o urină acidă. Pe de altă parte, o dietă bogată în alimente alcaline, cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale, poate crește pH-ul urinar, determinând o urină alcalină. De altfel, excreția acizilor prin urină este unul dintre cele mai importante mecanisme prin care organismul reglează pH-ul sangvin, pentru a-l menține constant.
Alimentele acide și osteoporoza
Osteoporoza este o afecțiune caracterizată prin subțierea oaselor și creșterea fragilității lor. Există o teorie care susține că unul dintre mecanismele prin care corpul nostru reglează pH-ul este „tamponarea” acidității, realizată prin utilizarea calciului din oase. O dietă preponderent acidă ar putea stimula acest proces, provocând o mobilizare a calciului din rezervele osoase pentru a neutraliza surplusul de acid. Acest mecanism ar duce, în timp, la slăbirea structurii osoase și la dezvoltarea osteoporozei.
Specialiștii susțin că această teorie ignoră complet funcțiile pe care le îndeplinesc în organism rinichii și plămânii în menținerea pH-ului organismului. În plus, teoria mobilizării calciului din oase pentru a contracara aciditatea pierde din vedere rolul pe care îl joacă pierderea de colagen în apariția osteoporozei. Conform cunoștințelor medicale din prezent, o dietă acidă, bogată în proteine de origine animală, pare să se coreleze cu o sănătate osoasă superioară datorită retenției crescute de calciu și activării unor hormoni specifici.
Alimentele acide și cancerul
În trecut, unele studii au sugerat ideea că există o relație directă între acidoza indusă alimentar și cancer, dar această teorie a fost demontată. În prezent, se consideră că alimentația ar putea influența riscul de apariție a cancerului, dar fără ca asta să aibă legătură cu gradul de aciditate al alimentelor.
De pildă, oamenii de știință au crescut tumori care s-au dezvoltat foarte bine în medii alcaline. De asemenea, sa observat că celulele canceroase generează un mediu acid. Așadar, concluzia pentru moment este că nu mediul acid este cel care generează tumori, ci tocmai invers: metabolismul celulelor tumorale creează un mediu acid.
Avantajele și dezavantajele dietei alcaline
Dieta alcalină include o cantitate semnificativă de alimente proaspete, bogate în nutrienți și sănătoase pentru organism. De asemenea, ea elimină alimentele procesate, cu zahăr adăugat și mâncarea de tip fast-food, care conține calorii goale.
În plus, dieta alcalină elimină din dietă o serie de alimente frecvent incriminate în declanșarea alergiilor sau intoleranțelor alimentare, cum sunt lactatele, ouăle, arahidele, nucile, peștele și crustaceele, ceea ce poate avea un efect benefic asupra persoanelor care suferă de intoleranțe nediagnosticate sau subclinice.
Dacă e să discutăm despre dezavantajele dietei alcaline, trebuie să spunem, mai întâi, că nu există dovezi științifice care să susțină beneficiile pe care pretinde că le aduce pentru organism. pH-ul organismului este unul atent echilibrat prin mecanisme complexe și nu este influențat, în mod direct, de alimentație.
Menținerea dietei alcaline este dificilă deoarece presupune modificări semnificative ale stilului de viață. Fiind o dietă vegetariană, aceasta elimină surse importante de proteine din meniu, ceea ce înseamnă că este nevoie de un plan alimentar foarte bine pus la punct pentru a preveni eventualele carențe.
Dieta alcalină, bazată pe principiul echilibrului pH-ului în organism, presupune consumul de alimente alcaline și limitarea celor acide. Acest mod de alimentație poate avea unele beneficii asupra organismului, dar unele dintre efectele pretinse ale dietei alcaline au fost demontate sau contrazise de știința modernă. Ține cont de faptul că este întotdeauna de preferat ca un medic sau un nutriționist să ofere recomandări personalizate atunci când vine vorba despre schimbarea modului de alimentație!
sursa: www.medlife.ro
