România are cea mai scurtă perioadă, de 30 de zile, de soluționare a unei cereri de protecție internațională

România are cea mai scurtă perioadă, de 30 de zile, de soluționare a unei cereri de protecție internațională, majoritatea celor care caută sprijin în țara noastră fiind sirieni.
Directorul adjunct al Centrului de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil București, Gheorghe Sofian, a explicat pentru AGERPRES ce se întâmplă cu refugiații care ajung în România.
„În general, în România, cel puțin în regiunea București, o mare parte dintre solicitanții de azil intră în mod legal, dat fiind faptul că aici există o comunitate mai mare de străini, deci în principal intră legal. Dar intră și ilegal. Cei din prima categorie intră pe baza unei vize acordate de statul român sau de către state membre.
Alții cer azil pentru că, din motive obiective, nu pot să se întoarcă în țara de origine.
„Cel mai elocvent caz este cel al cetățenilor sirieni care, din cauza conflictului din țara lor, nu mai doresc să se întoarcă acolo. Sirienii, în prezent, au dat cel mai mare număr de cereri de protecție internațională depuse în România. Siria este prima țară ca număr de cereri de protecție internațională”, arată Gheorghe Sofian.
El precizează că cei mai mulți sirieni nu doresc să locuiască în Centrul din Capitală, mai ales că nu sunt obligați prin lege să locuiască în spațiile oferite de IGI.
„Și atunci, dacă au mijloace de întreținere — ca și comunitate, se ajută foarte bine între ei—, cei mai mulți locuiesc în afara Centrului. Dar sunt o parte care sunt cazați și în Centru, cei care nu au mijloace materiale”, mai arată directorul adjunct al Centrului din Capitală.
Procedura de azil are o fază administrativă, în care se analizează cererea.
„România are cea mai scurtă perioadă, de 30 de zile, și la sfârșitul acestor 30 de zile există o hotărâre. Există un ofițer, anume desemnat, care se ocupă de fiecare caz în parte, iar în această perioadă se emite o hotărâre, prin care este informat solicitantul că a primit o formă de protecție, și atunci are posibilitatea să treacă în cea de-a doua etapă a procedurii, sau că cererea lui este respinsă, iar decizia poate s-o conteste la judecătorie”, adaugă Gheorghe Sofian.
Când instanța spune că nu are motive întemeiate să ceară o formă de protecție, procedura se finalizează. Solicitantul are la dispoziție 15 zile în care poate să părăsească voluntar teritoriul României. Li se emite o decizie de returnare, documentul administrativ care îi permite acestuia să iasă din țara noastră în mod legal. Dacă nu o face, atunci se emit decizii de depistare, sunt luați în custodie publică și îndepărtați sub escortă în țara de origine.
Statutul de refugiat, explică reprezentantul IGI, se acordă în baza prevederilor din Legea 122 persoanelor care au invocat motive de persecuție de ordin politic, apartenență la un grup religios, la un anumit grup social. Aceste persoane fie susțin că au fost persecutate în țara de origine, fie că există acest risc acum dacă se întorc acasă.
„Cei care primesc protecție subsidiară sunt cei care nu au motive pentru care să primească statut de refugiat și li se acordă protecție subsidiară pe considerentul că riscă să fie supuși la acte de tortură, tratamente inumane sau degradante sau riscă pedeapsa cu moartea în cazul returnării în țara de origine. Aceștia au aceleași drepturi și obligații ca un solicitant de protecție internațională, însă pentru cei care primesc protecție subsidiară este mai dificil să călătorească în afara României”, mai explică directorul adjunct al Centrului de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil București.
Ermina Mihai, purtător de cuvânt al IGI, a menționat, pentru AGERPRES, că o parte dintre imigranți rămân în țară, unde se integrează foarte bine, alții aleg diferite țări. După un an, solicitantul de azil, dacă rămâne în procedură, primește un CNP, care îi dă posibilitatea să își găsească un loc de muncă.
Trece și printr-un program de acomodare culturală, scopul fiind familiarizarea cu obiceiurile, tradițiile românești, cu respectarea identității lor culturale.
„Ne dorim ca, la finalizarea procedurii, ei să înceapă să participe la viața economică, la viața culturală a societății și se reușește. De exemplu, în primele șase luni din 2015 au fost aproximativ 176 de persoane care au participat la cursul de integrare. Ministerul Educației pune la dispoziție săli de clasă, există o anumită școală unde ei merg și fac limba română, iar la finalizarea acestui proces, care durează un an de zile, ei sunt evaluați și li se emite un certificat în baza căruia pot să se înscrie la școală, din anul următor, la clasa corespunzătoare nivelului — vorbim aici de copii”, a arătat Ermina Mihai.
Față de ceilalți migranți, precum migrantul economic, refugiatul face parte dintr-o categorie vulnerabilă și atunci el are nevoie de sprijin din toate punctele de vedere, subliniază purtătorul de cuvânt al IGI.