Federaţia „Solidaritatea Sanitară” propune ca medicii să nu mai facă gărzi suplimentare

 

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a anunţat că a recomandat medicilor să nu semneze contractele individuale de muncă cu timp parţial pentru efectuarea gărzilor, aceasta fiind o forma de protest după ce nu s-a ajuns la o înţelegere cu Ministerul Sănătăţii în privinţa drepturilor doctorilor.

„Având în vedere faptul că negocierile cu reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, purtate în data de 22.07.2016, au evidenţiat riscul ca medicii care efectuează gărzile suplimentare să nu beneficieze de o serie de drepturi legale, iar rezultatele studiului realizat pe această temă au indicat situaţia dramatică în care se găsesc medicii care efectuează gărzi, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a recomandat tuturor medicilor care efectuează gărzi să nu semneze contractele individuale de muncă cu timp parţial pentru efectuarea gărzilor suplimentare (prevăzute de OUG nr. 20/2016) dacă nu le sunt menţionate expres în aceste contracte următoarele drepturi: dreptul la un spor cuprins între 25% şi 75% (25% este minim obligatoriu); dreptul la toate sporurile pentru condiţiile de muncă aplicabile la locul de desfăşurare a gărzilor şi la sporul de noapte; dreptul la concediul de odihnă pentru CIM – urile aferente gărzilor suplimentare; dreptul de a nu lucra continuu mai mult de 24 de ore; dreptul de a avea liber după gardă cel puţin 24 de ore”, anunţă Federaţia „Solidaritatea Sanitară”, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, recomandarea a fost transmisă până în acest moment la 12.000 de doctori din spitalele publice precizându-se că „în condiţiile în care medicii pun în practică această recomandare se poate ajunge la blocarea sistemului sanitar în privinţa activităţilor specifice gărzilor”.

De asemenea, Federaţia a anunţat lansarea unei petiţii pentru apărarea drepturilor medicilor care efectuează gărzi.

STUDIU: 76% din medicii români au fost de gardă între 30 – 36 de ore neîntrerupt

76% din medicii români spun că muncesc de gardă şi 36 de ore în continuu, ceea ce duce la o oboseală cruntă şi la scăderea calităţii serviciilor medicale, potrivit unui studiu realizat de Federaţia „Solidaritatea Naţională”.

Exodul absolvenţilor de medicină a generat o lipsă de personal acută în spitalele din România, lucru care se resimte în special la schimburile de gardă. Astfel, medicii au ajuns să lucreze şi 36 de ore în continuu fără pauză, se arată în studiul „ Gărzile medicilor. Situaţia actuală şi principiile utilizabile pentru modificarea Regulamentului privind timpul de lucru şi organizarea gărzilor în unităţile sanitare publice”, realizat de Federaţia „Solidaritatea Naţională”.

„Media numărului maxim de ore lucrate continuu de medici este de 33,3 ore. Peste 93,7% dintre medici au lucrat continuu un număr maxim de ore mai mare de 24; 76% dintre medici au lucrat continuu un număr maxim de ore cuprins între 30 şi 36 de ore”, se arată în studiul citat.

Studiul mai arată că media orelor lucrate săptămânal de medici este de 62,3 ore (echivalentul a peste 1,7 norme). În jur de 94% dintre medicii care fac gărzi lucrează mai mult de 40 ore pe săptămână, iar 96,7% lucrează mai mult de 36 ore de săptămână, care este, de altfel, durata normală a unei săptămâni de lucru pentru un medic.

Media lunară a timpului de lucru al medicilor care efectuează gărzi este de circa 234 ore (echivalentul a 1,56 norme), 48% dintre medici lucrând peste această medie. De asemenea, 69,5% dintre medicii care efectuează gărzi lucrează între 200 şi 300 de ore pe lună, iar 9,5% dintre medicii care efectuează gărzi declară că lucrează mai mult de 300 de ore pe lună.

Studiul mai arată că 53% dintre medici efectuează între 5 şi 10 gărzi pe lună. Luând în considerare valoarea minimă a timpului mediu de lucru, respectiv 1,56 norme pe lună, putem calcula durata muncii unui medic de-a lungul întregii sale vieţi, raportat la durata normală a muncii. Astfel, 48% dintre medici lucrează echivalentul a mai mult de 62,4 ani de muncă de-a lungul întregii vieţi profesionale.

În aceste condiţii, 39% din respondenţi atrag atenţia asupra efectelor negative pe care volumul foarte mare de muncă neîntreruptă în are asupra lor: creşterea riscului de erori profesionale, sub forma unui impact negativ asupra siguranţei pacientului şi a serviciilor medicale, şi scăderea calităţii serviciilor medicale. De asemenea, 80% dintre respondenţi au indicat un impact negativ direct sau implicit asupra calităţii şi siguranţei serviciilor medicale.

Medicii cer plata suplimentară a orelor de gardă şi reducerea numărului de gărzi. De asemenea, studiul mai arată că ar trebui impusă limita muncii continue la maximum 24 de ore în continuu, cu 24 de ore libere după gardă.