24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Adi Cristi
Se încearcă de către unii (pentru a nu spune de către unul) să se descopere cât de eficientă a fost pentru Iași prezența în Festivalul Internațional Poezia la Iași a celor 90 de poeți.
Nu ar fi fost suficient doar un singur poet sau vreo doi, trei? Ce s-a dorit cu cei 90 de poeți aduși la Iași, timp de șapte zile, purtați ca moaștele sfinților prin cartierele Iașului, este adevărat, în grupe de câte nouă și nicidecum 90 deodată?
Să încercăm să rezolvăm această nedumerire prin metoda reducerii la absurd. Să presupunem că, într-adevăr, este necesar acest calcul al eficienței imediate, instantanee chiar, al demersului cultural promovat de Festivalul Internațional Poezia la Iași. Dacă cheltui un leu cu poeții la Iași, trebuie neapărat să scoți doi lei, pentru ca acest tip de demers să fie agreat de anumiți politicieni. Tot ei sunt responsabili de cheltuieli de șaisprezece ori mai mari, tot în spațiul festivalelor de literatură, care aduc la Iași acele ”vreo două, trei” nume semnificative ale culturii, folosindu-se însă de banii județului.
Să fim în continuare absurzi și să facem o întrecere. Să întrebăm un ieșean dacă știe ce s-a întâmplat la Iași, în săptămâna trecută, dacă a auzit de poeții din Festivalul Internațional Poezia la Iași, pentru ca, mai apoi, să mergem într-una dintre comunele județului Iași, la Gorban, Belcești, Plugari, Coarnele Caprei sau Răducăneni, și să întrebăm țăranul ieșean dacă știe ce s-a întâmplat la FILIT, ce eficiență are festivalul pentru binele curții sale cu orătănii. Cu siguranţă că un astfel de demers este unul absurd, lipsit de logica efortului cultural. Până când evenimentul cultural va avea un potențial major de dezvoltare economică este necesară o investiție constantă și atent gestionată, astfel încât, să putem vorbi și pe acest teritoriu de industrii creative, ce pot produce mai mulți bani decât produce astăzi industria de panificație, de exemplu. Prin cultură se hrănește spiritul omului și nu burta, ceea ce impune deja construirea unui alt tip de consumator, cu predilecție îndreptat spre gestul cultural, spre actul de cultură. Or, pentru a fi acest consumator nou de produse culturale avem nevoie de o ”școlarizare” a cetățeanului la el acasă, fără a-i solicita eforturi mai mari decât este el în stare să facă în acest moment. De aceea poezia trebuie să pătrundă în cartiere, de aceea omul de cultură trebuie să se prezinte la fereastra potențialului consumator. Au fost necesari 90 de poeți (la anul când vor fi 120 de poeți), pentru a crea acea presiune necesară a evenimentului care să fie luat în seamă, care să fie ținut minte, care să reușească să surprindă în același moment, cât mai multe cartiere ieșene, cât mai multe teritorii limitrofe Iașului, atâta timp cât vom avea pretenția de a deveni în 2021 Capitală Europeană a Culturii.
Unul dintre criteriile decisive ale acestei competiții ține de rolul pe care ar trebui să-l aibă cetățeanul în acest dialog cultural, cu atât mai mult cu cât Festivalul Internațional Poezia la Iași încearcă să modifice starea pasivă a spectatorului într-o stare de inter-activitate a acestuia, transformându-l într-un cetățean care participă efectiv la spectacolul din cartierul său.
Mai mult, Iașul a decis să-și valorifice o poziție geostrategică, antrenând în acest demers părțile din România, desprinse politic de trupul țării, permanentizând prezența în Festival a poeților din Republica Moldova (anul acesta au fost zece poeți, pentru ca, în anul 2021 să fim în stare să-i invităm pe toți poeții membri ai Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova), din Ucraina (zona Cernăuți și Odessa), din Serbia, Franța, Germania, Israel, Spania, Italia, dar și de dincolo de ocean, din SUA și Canada, spații în care trăiesc poeți importanți ai literaturii române.
Ediția a doua a Festivalului Internațional Poezia la Iași, trebuie înțeleasă ca fiind la început de drum. Până în anul 2021 intenționăm să oferim ieșenilor calitatea de capitală Europeană a Poeziei, prin cuplarea Festivalului în structura festivalurilor europene și mondiale de profil, astfel încât să reușim să construim nu numai o Capitală Europeană a Culturii, cât mai ales un oraș cultural care să fie în stare să schimbe structura economică a municipiului, a zonei Metropolitane și chiar a Județului Iași. Cred că acest ambițios proiect, dacă va reuși să capaciteze forțele din toate spațiile, inclusiv din cel politic și al administrația locale, va produce o adevărată revoluție economică a regiunii. Garanția că se poate merge pe acest drum ne este asigurată de exemplul managementului cultural de la Sibiu, oraș care a fost marcat de modificări profunde din cauza evenimentelor culturale europene, pe care orașul a început să le gestioneze din 2007, moment în care a devenit Capitală Europeană a Culturii. Au trecut doar opt ani și la Sibiu de la un hotel de patru stele s-a ajuns astăzi la patru astfel de spații de cazare, fără ca să mai vorbim despre creșterile spectaculoase ale încasărilor la bugetul local,datorate ”invaziei” de consumatori de gesturi culturale.
Apropo de eficiența mult invocată cu tentă vizibilă de discurs caduc politic: ”Danga, langa, langa danga / Sună-n asfințit talanga / Și de la pășune iaca / Tacticoasă vine vaca / nu mai vrea să umble creanga / vine-acasă danga, langa”
