INJUSTIȚIE EUROPEANĂ

Cred că principala victorie la iminentele alegeri europarlamentare va fi dată nu de cel care câștigă, ci mai ales de câți români vor mai agrea ideea de a ieși la vot pentru această pseudo-Europă unită. Vârtejul declarațiilor, dar mai ales  acuzele care aveau ca ținte precise, din întâmplare, doar pe ”repetenții clasei” înghesuiți în partea de est a continentului: Polonia, Ungaria, România, Bulgaria au ajuns astăzi să se transforme într-o formă penibilă de semn de întrebare, atunci când oficialii europeni de la Bruxelles se întreabă de ce oare popoarele țărilor amintite încep să schițeze grimase severe de rău de înălțime, de rău de Uniunea Europeană. Scepticii se adună în rânduri cât mai groase, curgând deja valuri, valuri în piețele publice ale revoltei. Dubla măsură devine mult mai periculoasă decât lipsa de prefaceri, progres, loialitate față de acele standarde impuse doar noilor veniți, în timp ce cei vechi sunt responsabili doar de decaparea țărilor în care se simte vizibil trezirea, dezmeticirea, ieșirea din sclavia țărilor în care spiritul egalității a fost de mult solidificat.

Astfel, independența justiției, pe care de 30 de ani se bate monedă, dovedită a fi astăzi falsă, având doar strălucire și nicidecum consistența valorii pe care o reprezintă, este brutal atacată de liderii Europei, la modul grobian, handicapat, greu de susținut în fața evidențelor!

Este incredibilă atitudinea președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani care a scos din sărite și pe membri Consiliului Superior al Magistraturii care s-au arătat siderați de pretenția înaltului oficial al Parlamentului European de a înceta urmărirea penală în cazul Laurei Codruța Kovesi, doar pentru că așa doresc interesele celor care au decis, pe persoană fizică,  numirea fostei șefe a DNA în fruntea Parchetului European.

Mai mult, un număr de 12 ambasadori acreditați la București au pus mână de la mână inițiind un protest de genul celor practicate în piețele publice ale țării, protest care nu s-a lăsat neobservat, generând o replica imediată și tăioasă din partea primului ministru Viorica Dăncilă. Dar totul a început să se rostogolească.

Partidul Social Democrat a reacționat, după scrisoarea adresată de douăsprezece Ambasade a creditate la București. Acestea și-au exprimat îngrijorarea pe tema situației justiției din România. ”Am luat notă cu surprindere de textul scrisorii deschise adresate de douăsprezece ambasade acreditate la București, prin care își exprimă îngrijorarea pe tema situației justiției din România.
Departamentul de politică externă al Partidului Social Democrat, ca principal partid aflat la guvernare, dar și din punctul de vedere al unui fost ministru al afacerilor externe al României, consideră că se impun următoarele precizări:
– Există o practică larg dezvoltată în statele democratice, generată de prevederile pertinente ale Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice, din 18 aprilie 1961, potrivit căreia comunicarea oficială a ambasadelor acreditate într-un stat pentru obținerea de clarificări sau pentru eventuale transmiteri ale unor preocupări se face în mod direct cu Ministerul Afacerilor Externe sau cu alte instituții de stat cu competențe în materie, și nu prin intermediul unor mesaje date publicității.
Scrisoarea celor 12 ambasade reprezintă o practică recurentă constatată anterior în România, care încalcă în mod explicit prevederile Convenției de la Viena. Reprezintă, în același timp, o lipsă de curtoazie față de un Guvern desemnat de o majoritate legitimă din Parlament, Guvern care are o agendă consistentă pro-europeană și pro-atlantică și care are o contribuție importantă în prezent în promovarea agendei europene și respectiv cea a Alianței, inclusiv în efortul internațional de garantare a securității internaționale și de combatere a terorismului. Chestiune în care de altfel o serie dintre semnatarii scrisorii menționate nu excelează.
Totodată, această conduită contrazice practica corectă și respectuoasă față de Convenția de la Viena, care există în statele pe care le reprezintă și pe care România o respectă scrupulos.
– Remarcăm încă o dată cu profund regret că în ultimii ani nu am înregistrat niciun fel de reacție publică din partea acestor ambasade de condamnare a abuzurilor grave comise, în numele principiului generos de combatere a corupției, de către persoane decidente din instituții din România din domeniul Judiciarului și respectiv Serviciului Român de Informații, abuzuri grave care au luat forma protocoalelor clasificate încheiate de SRI și de instituții esențiale din Justiție, violării unor drepturi fundamentale ale omului în România, începând cu prezumția de nevinovăție și continuând cu dreptul la un proces echitabil etc. Această lipsă de reacție, aparent inexplicabilă, s-a înregistrat chiar și atunci când aceste violări grave ale regulilor de bază ale funcționării unei justiții corecte și independente în orice democrație au fost constatate atât de Curtea Constituțională a României, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar și de alte instanțe judecătorești teritoriale din țara noastră.
– Admitem, cu bună credință, că pot exista subiecte care necesită clarificări, dar toate acestea trebuie realizate în formulele legale din punctul de vedere al dreptului internațional, care trebuie respectate și pe teritoriul României așa cum sunt respectate și în alte state democratice, și nu prin intermediul unor corespondențe cu caracter public, care pot constitui subiect de speculații de natură politică sau de manipulare publică, mai ales într-un context național cu două competiții electorale importante în cursul acestui an în România.
– Încurajăm, în același timp, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României și pe titularii acestor portofolii să iasă din starea de pasivitate și de surprinzătoare discreție și să invite șefii misiunilor diplomatice menționate la un dialog deschis, fundamentat pe informații și evaluări pertinente, într-un spirit de respect reciproc necesar a fi manifestat între parteneri și aliați.
– Suntem convinși că există suficiente resurse de bună credință și profesionalism, cu necesarul respect pentru suveranitatea Statului Român, pentru a clarifica și pentru a găsi suficiente soluții care să asigure atât realizarea unor măsuri de reformă absolut necesare pentru garantarea independenței și imparțialității reale pentru Justiția română, inclusiv în esențialul domeniu de combatere a corupției, dar și confortul partenerilor României, cu amendamentul important al necesității evitării cel puțin pe viitor a aplicării unor duble standarde în relațiile dintre statele noastre”.

ADI CRISTI