ACEȘTIA SUNTEM, ATÂȚIA SUNTEM, AI VOȘTRI SUNTEM

Adi Cristi

Există printre noi o întrebare, strecurată cum se mai furișează o șopârlă, care ne pune în situația de a ne privi față în față, încercând să ne descoperim, nu neapărat asemănările sau deosebirile, ci mai ales pe noi înșine. Avem nevoie să cunoaștem unde să punem căruța și unde caii, cine să tragă cea pentru ca nimeni să nu tragă hăisa, atâta timp cât, la nivelul declarațiilor și mesajelor politice, toți spun că suntem pe drumul cel bun.

Drumul cel bun este de fapt drumul pe care politicienii își găsesc bunăstarea lor și nicidecum bunăstarea tuturor. Poate de aceea, în lipsa rețelelor de autostrăzi, avem o rețea de drumuri bune, atâtea câte sunt interesele politice ale actorilor de pe scena politică, ce reușesc să răzbată din subteranele partidelor.

Există o anume stare printre noi, gen starea facerii, accentuată de zbaterea provocată de lupta veșnică pentru ciolan, care ne aduce în prim planul realității situații incredibile, greu de explicat, greu de înțeles sau, din contra, cât se poate de lizibile, cât se poate de vizibile și cu ochiul liber. Acestea sunt de fapt mobilul tensiunilor sociale, motivul pentru care partidele politice își dispută ajungerea la putere sau rămânerea cât mai mult în palatele în care există dreptul de a lua decizii în numele țării și a poporului. Pentru ca nimeni să nu conteste legitimitatea cuiva s-au inventat alegerile electorale și votul, instrumente ce au capacitatea și recunoașterea de a ordona ierarhiile în spațiile puterilor statului de drept.

Nevoia de legitimitate  au scos membri PSD din case, pe o vreme câinoasă (reflectând metaforic viața pe care o duc românii din totdeauna parcă, nu de ieri și nu de azi), pentru a-și vota președintele. Aparent, spectacolul a fost transformat într-o penibilă parodie, aceea în care electoratul a fost chemat la urne să-l aleagă pe Liviu Dragnea sau pe Liviu Dragnea n funcția de președinte al PSD. (A circulat un buletin de vot pe internet, pe care alegătorul trebuia să opteze pentru una din cele două situații: să-l aleagă pe Liviu Dragnea care poate fi”un extraordinar președinte”  sau pe Liviu Dragnea care va fi un ”foarte bun președinte”).

Mai multe semne de întrebare vin să susțină posibilele bănuieli asupra veridicității rezultatelor acestor alegeri interne de partid. Cine și cum au numărat voturile? Cine îndeplinește rolul Biroului Electoral Central? Cine sunt observatorii în secțiile de votare? Ne apropiem de semnificațiile poveștilor lui Iosif Visarionovici Stalin, care le atrăgea atenția tovarășilor săi că nu contează cine votează, ci contează cine numără voturile.

Un alt semn de întrebare, care vine să ne alimenteze suspiciunea, este formulat de o serie de declarații preventive, prin care ni se spune că la aceste alegeri pot participa nu  numai membri PSD, ci și orice simpatizant al social democrației! Așa ceva nu am mai auzit. Ne putem aștepta că, în urma numărării voturilor, Liviu Dragnea să iasă câștigător cu tot atâtea voturi cu cât a fost ales președintele României Klaus Iohannis (sic!). Dacă îi lași pe toți să voteze, atunci, teoretic vorbind, totul este posibil.

Nu știu dacă au avut drept de vot și românii din diaspora, căci, în acest caz, Liviu Dragnea va fi ales președinte al PSD cu un număr de voturi ce l-ar putea egala pe Barack Obama.

Spuneam că ”aparent, spectacolul a fost transformat într-o penibilă parodie”, găsind și un lucru bun, util și necesar. PSD a dorit să-și trezească baza partidului, să o revigoreze, să o ia în seamă, să o scoată din casă, să se verifice dacă activiștii PSD sunt cu toții vii, care pot conta într-un eventual război la urne. Această verificare a potențialului partidului, dacă este făcută cu simț de răspundere și mai ales cu fair play, poate fi considerat cel mai bun sondaj de opinii, pe care PSD îl poate realiza în interiorul partidului. Să se știe pe ce se poate baza la o adică.

Un astfel de rezultat mai poate fi folosit ca baza de pornire a noilor calcule politice. Este un rezultat care deschide noi orizonturi de interpretări, perspective cât mai apropiate de forța adevărată a partidului, astfel încât ”cu cărțile pe masă” PSD se poate prezenta în fața întregului electorat al țării, mult mai credibil, mult mai precis, mult mai explicit. Aceștia suntem, atâția suntem, ai voștri suntem!

ADI CRISTI