Vor vorbi despre carte: Codruța Simina și Adrian Teleșpan
Prima carte a lui George Orwell, Fără un sfanţ prin Paris şi prin Londra este o relatare emoţionantă şi foarte detaliată a celor cîţiva ani de sărăcie autoimpusă prin care a trecut scriitorul după ce s-a întors din Birmania. Aflat în căutarea propriei voci narative, Orwell repudiază societatea „respectabilă” şi explorează viaţa defavorizaţilor sorţii, trăind în cămăruţe mizere şi spălînd vase în bucătăria încinsă ca un cuptor a vreunui hotel parizian sau învîrtindu-se printre cerşetorii excentrici ai Londrei, al căror limbaj pestriţ îl înregistrează fidel. Figurile surprinzătoare de cocote, drogaţi, cerşetori care folosesc ziare pe post de lenjerie şi cerşetori schilozi cu talente filozofice pe care le aduce în scenă Orwell dezvăluie chipul hîd al sărăciei, care pune sub semnul îndoielii orice urmă de umanitate. Fără un sfanţ prin Paris şi prin Londra urmează să fie adaptată pentru marele ecran, după un scenariu de Lee Hall, de către regizorul scoţian Kevin Macdonald.
„Orwell îşi observă personajele cu mare atenţie şi nu stilizează lumea pe care o descrie: cititorul vede astfel, neschimbat, tot ce vede şi scriitorul.” (The New York Times Book Review)
„Un portret viu, plin de culoare al unei lumi ieşite din comun.” (The Times Literary Supplement)
„Autentică, deloc exagerată, inteligent scrisă.” (The New Republic)
„O lectură extraordinară, o carte excelentă şi o mărturie de incontestabilă valoare despre societatea modernă.” (London Evening Standard)
George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) s-a născut în 1903, în India. A studiat la Eton între 1917 şi 1921, publicînd în diferitele reviste ale colegiului, iar între 1922 şi 1927 a lucrat pentru Poliţia Imperială Indiană din Birmania, experienţă pe care a reconstituit-o mai tîrziu în romanul Zile birmaneze (1934; Polirom, 2003, 2013, 2016). Printre romanele sale din anii 1930 se numără O fată de preot (1935; Polirom, 2011), Aspidistra să trăiască! (1936; Polirom, 2009) şi O gură de aer (1939; Polirom, 2010), dar adevărata recunoaştere i-au adus-o alte două proze-reportaj: Drumul către Wigan Pier (1937), despre viaţa la limita sărăciei a minerilor dintr-un orăşel din Lancashire, şi Omagiu Cataloniei (1938; Polirom, 2009), despre propria experienţă din timpul Războiului Civil din Spania. Între 1943 şi 1945, ca director literar la The Tribune, a publicat numeroase articole literare şi politice, colaborînd în acelaşi timp la The Observer şi la Manchester Evening News. Fabula politică Ferma Animalelor (1945; Polirom, 2002, 2012) şi distopia O mie nouă sute optzeci şi patru (1949; Polirom, 2002, 2012, 2016) sînt cele mai populare romane ale lui Orwell şi au fost traduse în întreaga lume. În anul 2010 Editura Polirom a publicat în traducere o ediţie îngrijită de Peter Davison a Jurnalelor lui Orwell.
24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
