Colectarea mai bună a impozitelor a dus la scăderea lichidităților din sistemul bancar, a declarat marți guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, răspunzând la o întrebare cu privire la evoluția ROBOR.

„Sunt factori autonomi de evoluție ai lichidității în piață. Un exemplu este maniera în care sunt plătite taxele, impozitele și sunt apoi plătite de către populație și agenți economici, iar pe de altă parte sunt plătite salariile pensiile. Taxele, impozitele sunt plătite între 20 și 30 ale lunii. Atunci banii firmelor și populației care există în bănci sunt absorbiți și merg în contul Trezoreriei statului, care se află la Banca Națională a României. Deci nu se plimbă dintr-o bancă în altă bancă comercială, vin la Banca Națională a României. Acest lucru echivalează cu o absorbție de lichiditate. După 5-6 ale lunii următoare lichiditatea este injectată în piață….Ce a intervenit în luna acesta o să vă surprindă: o performanță mai bună în colectarea impozitelor. S-a colectat mai mult decât ne-am fi așteptat. Nu știu dacă dânșii s-au așteptat la acest lucru și atunci din bănci a fost absorbită mai multă lichiditate”, a spus Isărescu.

De asemenea, acesta a afirmat că au existat presiuni pe cursul de schimb, menționând că acestea au venit din partea mișcărilor nerezidenților.

În ceea ce privește declarația politicienilor legată de majorarea ROBOR, dar și cea a premierului, conform căruia cei de la BNR „au fost plecați de acasă”, Isărescu a afirmat că există o sensibilitate legată de reacția populației.

„Acasă am fost, nu am fost la bancă….Există, și noi înțelegem acest lucru, o sensibilitate legată de reacția populației care are credite, mai ales după evenimentele prin care am trecut, creditul în franci elvețieni și așa mai departe. Și este de înțeles acest lucru și în acest diapazon am înțeles și, să spunem, reacția liderilor politici”, a spus guvernatorul.

Întrebat despre întrevederea cu ministrul Finanțelor, Isărescu a precizat că s-a văzut cu conducerea executivă și a discutat „mai degrabă probleme tehnice”.

Guvernatorul a spus i se pare mai mult sau mai puțin normală o mișcare a dobânzilor în jurul ratei de politică monetară, în prezent de 1,75%, plus/minus un punct procentual.

Banca Națională a efectuat marți o operațiune repo prin care a injectat în piață lichiditate 9,355 de miliarde de lei, pe șapte zile. Operațiunea anterioară de acest tip efectuată de BNR a avut loc pe 31 august 2015. Atunci banca centrală a injectat în piață 1,927 miliarde de lei pe șapte zile.

Guvernatorul BNR a declarat că decizia de a injecta lichiditate în piață a fost luată luni, iar efectele vor fi văzute începând de miercuri.

De altfel, și ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat marți, după întâlnirea de la BNR, că majorarea ROBOR este legată de lichiditate, iar specialiștii din Banca Națională vor decide și vor găsi soluția care trebuie adoptată pentru a tempera această creștere.

„Elementul central al întâlnirii (de la Banca Națională a României, n.r.) a fost acela de a vedea ce situație este în piață, care sunt soluțiile legate de lichiditate și de o împletire mai bună a politicilor fiscale cu politica monetară pe care o realizează BNR, astfel încât să preîntâmpinăm în viitor diverse situații care pot fi interpretate, deși, având în vedere că există o piață în continuă evoluție, se pot întâmpla și astfel de evoluții. Soluția este legată în special de lichiditate. Este atributul BNR și specialiștii din BNR vor decide și vor găsi soluția care trebuie adoptată pentru a tempera această creștere a ROBOR, pentru că îngrijorarea a fost legată de ROBOR, și probabil că ulterior domnul Guvernator vă va da mai multe relații despre deciziile luate la nivelul Consiliului de Administrație”, a spus Mișa.

Potrivit ministrului Finanțelor, în zona politicii fiscale trebuie să se țină seama de două elemente, respectiv veniturile și infuzia de capital.

„Participarea mea (la întâlnirea de la BNR, n.r.) a constat în a discuta strict tehnic despre situația existentă astăzi, despre ce se întâmplă azi, despre evoluția ROBOR-ului și de a vedea care este pentru viitor cea mai bună abordare de a împleti politica fiscală cu politica monetară, pentru a crea în piață o stabilitate cât mai bună și a face ca lucrurile să fie mai stabile pentru cetățeni, pentru cei care iau credite de la bănci, pentru cei care au de plătit rate. Pe partea de politică fiscală sunt două elemente: elementul legat de venituri, care înseamnă o absorbție de lichiditate din piață, și totodată un element de infuzie de capital în piață prin cheltuirea banilor publici la nivelul tuturor ordonatorilor de credite. Noi vom încerca să colaborăm din acest punct de vedere și mai mult decât am făcut-o până acum, pentru că a fost o colaborare și există mai multe comisii în care activează atât reprezentanți ai BNR, cât și reprezentanți ai Ministerului de Finanțe. Cu siguranță există soluții și, dacă urmăriți, veți vedea că deja dobânda overnight a scăzut. Numai pe baza unor discuții și a unei comunicări s-au produs niște efecte. Sunt convins că deciziile care vor fi luate la nivelul Consiliul de Administrație (al BNR, n.r.) vor fi influențe pozitive la nivelul pieței”, a subliniat Ionuț Mișa.

AGERPRES