BNR a primit, anul trecut, 93 cereri scrise, formulate cu invocarea dreptului de acces la informaţii de interes public

Banca Naţională a României (BNR) a primit, anul trecut, 93 cereri scrise, formulate cu invocarea dreptului de acces la informaţii de interes public, reglementat prin Legea nr. 544/2001, potrivit Raportului privind accesul la informaţiile de interes public şi activitatea de soluţionare a petiţiilor pe 2019 al BNR.

Dintre cele 93 de cereri, 15 au fost formulate de reprezentanţi ai mass-media.

Conform Raportului, BNR a primit anul trecut 1.974 de cereri/sesizări scrise recepţionate de BNR, a căror soluţionare a fost evaluată din perspectiva Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată prin Legea nr. 233/2002, dintre care 1572 adresate direct centralei BNR şi 402 la nivelul reţelei teritoriale a băncii, compusă din 6 sucursale regionale şi 13 agenţii.

În 2019, banca a primit 417 cereri verbale adresate personal de vizitatori la Punctul de informare-documentare (PID), pe parcursul programului de lucru cu publicul, respectiv luni, marţi, joi şi vineri în intervalul orar 8:30-16:15 şi, potrivit legii, o zi pe săptămână – miercuri în intervalul orar 8:30-18:00.

De asemenea, BNR a primit 977 de cereri adresate telefonic prin utilizarea liniilor puse la dispoziţia publicului, afişate pe pagina web a instituţiei în cadrul secţiunii dedicate informării publice. Acestea reprezintă, în medie, aproximativ 4 apeluri/zi lucrătoare.

Cele 93 de solicitări de informaţii de interes public adresate în scris (prin poşta electronică şi letric), formulate cu invocarea dreptului de liber acces la informaţiile publice, reglementat de Legea nr. 544/2001, au vizat cu precădere următoarele domenii de interes: dreptul unor instituţii financiare din alte state de a-şi desfăşura activitatea pe teritoriul României; regimul valutar aplicabil în România; date statistice cu privire la credite; acţiuni de control şi sancţiuni dispuse de banca centrală; cheltuielile aferente deplasărilor în interes de serviciu ale conducerii executive a BNR; contracte de achiziţii publice încheiate de BNR; regimul unor obligaţiuni/titluri de stat emise în perioada interbelică; cursuri de schimb calculate şi comunicate de banca centrală; numărul angajaţilor şi cheltuielile cu salarizarea ale BNR; rezerva de aur păstrată în străinătate şi costurile aferente; tezaurul României de la Moscova; utilizarea, în diverse scopuri, a imaginii unor însemne monetare emise de BNR.

BNR menţionează că, din totalul celor 93 de cereri scrise de informaţii de interes public formulate cu invocarea Legii nr. 544/2001: 76 de cereri au fost soluţionate favorabil, în sensul că pentru 66 dintre acestea au fost furnizate informaţiile solicitate, iar 10 dintre cereri au fost tratate ca petiţii şi, din această perspectivă, au fost oferite clarificări relevante, în contextul în care aspectele vizate de solicitanţi nu se încadrau în sfera de reglementare a Legii nr. 544/2001 expres invocate.

Pentru 13 solicitări au fost transmise, conform legii, rezoluţii de respingere, motivate de faptul că în cazul a 3 cereri informaţiile solicitate se încadrau în categoria celor exceptate de la liberul acces al cetăţenilor, iar pentru 10 dintre cereri informaţiile solicitate nu erau disponibile în cadrul BNR. O cerere a fost redirecţionată către o altă instituţie. Trei solicitări au fost clasate, fie întrucât informaţiile solicitate fuseseră deja comunicate odată cu soluţionarea unor cereri anterioare recepţionate din partea aceloraşi persoane, fie, în fapt, deşi remise pe adresa de e-mail a BNR, cererile nu erau adresate băncii centrale.

Cele 3 cereri pentru care au fost furnizate rezoluţii de respingere pe considerentul încadrării informaţiilor pretinse în categoria celor exceptate de la liberul acces au vizat următoarele aspecte: machetele unor însemne monetare; numele instituţiilor din sistemul bancar care, conform solicitării, au urmărit ca dezvoltarea economică a României să nu se înfăptuiască. AGERPRES