Ciurchea (CNAS): România, prin introducerea medicamentelor de ultimă generație, le are pe absolut toate pe piață

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a declarat vineri, la Târgu Mureș, la Conferința Națională de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS), că prin introducerea a 50 de noi medicamente de ultimă generație, România se poate lăuda că are absolut toate medicamentele pe piață și doar puține state au reușit o asemenea performanță. Președintele CNAS a precizat că, în mai puțin de un an, pe piața din România au intrat peste 50 de medicamente, care până în prezent nu aveau alternativă, cum ar fi cele pentru cancerul de prostată, cancerul pulmonar, melanomul sau tratamentul modern pentru hepatită. ‘România este atât cât își poate permite, dar totuși, în acest moment, România, prin introducerea acestor medicamente de ultimă generație — fie că vorbim de hepatită, de cancer în toate formele lui, la momentul actual, are absolut toate medicamentele pe piață. Nu sunt multe țări care să aibă absolut toate medicamentele pe piață, iar aceste 50 de medicamente care au intrat în ultimul an sunt medicamente la care nu aveau până acum alternativă pacienții, nu aveau altceva. Dacă mă gândesc la bolnavii de TBC, care erau rezistenți la tratamentele existente, acum au și aceștia un tratament. Melanomul nu avea tratament, acum are ultima generație de tratament, cancerul de prostată la fel. Mai mult, pentru leucemii am introdus și test genetic, pe care tot Casa îl decontează. Testul genetic este una dintre ultimele descoperiri în materie de diagnostic și de a urmări tratamentul. Să știți că aceste contracte cost — volum — rezultat le vom extinde foarte mult pentru că, fiind o negociere de preț, putem să asigurăm tratament pentru toți pacienții’, a arătat Vasile Ciurchea, într-o conferință de presă. Acesta a spus că România este printre primele țări care acordă acest tratament absolut gratis, inclusiv investigațiile pentru pacienții cu hepatită. ‘Miercuri, intră în ședința de Guvern Hotărârea cu lista de medicamente, după care lucrurile sunt finalizate și începem să acordăm tratamentul. Nu vreau să se înțeleagă că joi dăm deja tratamentul, pentru că pacientul trebuie să își facă investigațiile, deci de joi pacienții pot să înceapă să-și facă investigațiile. Aș vrea să transmit un mesaj corect pentru pacienți, și anume să nu se ducă să-și facă investigațiile decât în acele laboratoare stabilite, pentru că acolo nu plătesc. Dacă se duc la alt laborator, plătește, își cheltuie banii și noi nu luăm în considerare acele investigații. Aceasta a fost una dintre condițiile contractului cost — volum — rezultat. (…) Pacientul primește medicamentele în momentul în care și-a completat acel dosar și este aprobat. Cât de repede se face dosarul, nu putem să influențăm noi’, a subliniat acesta. Potrivit lui Ciurchea, există un buget pentru medicamente cu și fără contribuție și există un buget pentru contractele cost — volum, însă acest aspect a fost discutat inclusiv cu organismele internaționale pentru a nu fi afectat clawback-ul. ‘Pentru că în mecanismul cost-volum în negocierea prețului am pornit de la acea valoare a taxei clawback. Dacă nu am fi pornit de acolo, atunci pentru unele medicamente încasam taxă clawback și pentru altele nu, deci nu era corect. Am mers în sus și am insistat să obținem un preț cât mai bun posibil’, a precizat Vasile Ciurchea. Acesta a mai arătat că, în prezent, în România, în cardiologie ‘se face tot ce se face în Berlin, la Viena sau peste tot’, întrucât pacientul are acces la ce este mai modern și mai eficient. Secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Dorel Săndesc, a arătat că acum încep să se vadă rezultatele actualei echipe guvernamentale, deși proiectele anunțate în urmă cu peste un an au fost privite cu suspiciune. ‘Acum un an și ceva, când echipa actuală promitea diverse lucruri, exista foarte multă neîncredere. Se zicea: vom delista medicamente ca să introducem altele, vom introduce cardul, vom face economii. Acum rezultatele se văd: s-au introdus aceste 50 de medicamente, s-au deblocat 5.000 de posturi, au crescut salariile în câteva etape, s-au anulat în primul rând scăderile de salarii, s-au creat programe pentru cei mai gravi pacienți din spitale. Toți pacienții gravi din spitale, indiferent că au traumatisme, accident vascular, infarct, comă, septicemie, hemoragie digestivă, icter, au acum programe separate și aceste rezultate se văd. În ce privește evoluția mortalității prin infarct în spitalele românești, în ultimii ani, în urma acestor programe, prin care spitalele care au specialiști, au stenturi la orice oră din zi și din noapte, ca se le instaleze mediat ce omul face infarct, a scăzut de la 13 și ceva în 2009, la sub 5% în 2014, în cele 17 centre. Este o scădere de peste 3 ori, eram pe ultimul loc în Europa și acum am urcat semnificativ. Este un lucru care nu se știe’, a precizat Săndesc.