Depunerea candidaturii orașului Alba Iulia pentru Capitala Europeană a Culturii 2021, marcată de „discreție”

Administrația din Alba Iulia, primul oraș din România în care a fost constituit încă de acum patru ani un comitet de inițiativă pentru promovarea candidaturii la titlul de „Capitală Culturală Europeană” în 2021, a optat pentru ‘discreție’ atunci când și-a depus, recent, la Ministerul Culturii documentația în acest sens. Spre deosebire de celelalte municipalități, autoritățile din Alba Iulia au preferat să nu mediatizeze faptul că totuși orașul va depune un dosar de candidatură, asta după ce mult timp s-a negat că ar mai exista vreun interes pentru ca localitatea să devină viitoarea capitală culturală europeană din România. În acest sens, anunțul Ministerului Culturii că, în urma analizării documentației depuse, a fost acceptată, alături de alte treisprezece localități, candidatura orașului Alba Iulia, a luat prin surprindere pe mulți dintre cei care au inițiat și au susținut de-a lungul timpului acest demers. ‘(Nu am anunțat — n.r.) pentru că am considerat corect să fim eficienți și discreți în ceea ce înseamnă acest dosar de candidatură. Nu întotdeauna cel care trâmbițează mai mult are și cele mai reale și mai adevărate șanse de succes și de reușită’, a declarat luni, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coșer. „Bine ați venit în cea mai frumoasă capitală de care nu ați auzit niciodată ‘Cealaltă Capitală'” este inscripționat pe dosarul depus de municipalitatea din Alba Iulia la Ministerul Culturii, autorii documentației opinând că orașul este probabil cel mai interesant loc de care europenii nu au auzit niciodată. ‘Postura orașului Alba Iulia de capitală nu este atât de bine cunoscută la nivelul percepției publicului general, și din România și din afara României, și sigur că este surprinzător pentru oricine vine pentru prima dată la Alba Iulia (…) să afle de câte ori, în istoria Europei, Alba Iulia a însemnat foarte mult și faptul că, de aici, s-au luat unele din cele mai importante decizii, cel puțin în această parte a Europei’, a explicat Mihai Coșer inscripția, cuprinzând și sloganul, intrigantă pentru unii, de pe dosarul pentru susținerea candidaturii orașului Alba Iulia drept Capitală Culturală Europeană în 2021. Practic, sloganul este ‘Cealaltă Capitală’, folosit deja de mai mulți ani de către municipalitatea din Alba Iulia. ‘Am folosit sloganul pe care deja îl facem cunoscut în absolut toate mediile din întreaga țară, și nu numai, ‘Cealaltă Capitală’, răspunsul clar la tot ceea ce a însemnat de-a lungul timpului Alba Iulia în această zonă și, bineînțeles, în acest prezent, în care orașul are o mulțime de avantaje nou-construite, avantaje ale prezentului pe care dorim să le folosim în viitor’, a afirmat Coșer. El a susținut că Alba Iulia este deja un reper instituit pe harta evenimentelor culturale majore la nivel național, prin acțiunile pe care le-a găzduit în ultimii ani, urmând să-și intensifice programul cultural în următoarea perioadă. Alte avantaje ale orașului ar fi acelea de a avea cel mai mare și mai generos spațiu public pentru evenimente în aer liber, Cetatea Alba Carolina, și poziționarea față de toate culoarele paneuropene de acces în România, a adăugat Mihai Coșer. În ceea ce privește lipsa unui teatru în Alba Iulia, Mihai Coșer a spus că acest lucru se va rezolva prin construirea în anii viitori de către Consiliul Județean a unui asemenea obiectiv. ‘Un factor decisiv și important în promovarea și, bineînțeles, în dorința de a câștiga acest titlu este dat și de unicitatea acestui oraș, atunci când vine vorba de un simbol extrem de puternic al României — Unitatea, care s-a întâmplat la Alba Iulia. Tot ceea ce se întâmplă în derularea acestui proiect este strict legat de această idee, inclusiv de Centenarul Unirii din 2018, pentru care avem deja un parcurs cultural foarte bine stabilit’, a mai spus purtătorul de cuvânt al Primăriei. Mihai Coșer a susținut că bugetul alocat culturii în ultimii patru ani a fost anual de peste 10 milioane de euro, ‘prin asta înțelegând absolut toate activitățile conexate mediului cultural, de la finanțarea unor instituții și până la lucrări de reabilitare a Cetății, a spațiului multicultural’. Un număr de 14 orașe din România concurează pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021. Ministerul Culturii a anunțat vineri, printr-un comunicat de presă, că, în urma analizării documentației depuse, au fost acceptate candidaturile orașelor Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timișoara, Târgu Mureș. Eligibilitatea dosarelor de candidatură ale acestor orașe a fost validată de experții Comisiei Europene. Reuniunea de preselecție, în urma căreia juriul european va întocmi o listă scurtă a orașelor candidate, va avea loc în perioada 7 — 10 decembrie 2015. În prima jumătate a lunii noiembrie vor fi publicate informații suplimentare despre agenda reuniunii și planificarea prezentării candidaturilor de către orașele candidate.