Sondaj ISSPOL: 24% dintre români ar vota cu PSD la parlamentare, 20% cu liberalii, 34% sunt nehotărâți

Aproape un sfert dintre români (24%) ar vota cu PSD dacă mâine ar fi alegeri parlamentare, 20% cu PNL, 34% încă nu s-au hotărât, iar 13% spun că nu ar vota deloc, relevă un sondaj, realizat în perioada 1-5 februarie, de Institutul de Studii Sociale și Politice (ISSPOL), care a stabilit patru profile de alegători pentru anul acesta. Potrivit studiului, la întrebarea „dacă mâine ar fi alegeri parlamentare cu ce partid ați vota”, participanții la sondaj au răspuns: PSD — 24%, PNL — 20%, ALDE — 2%, PMP — 2%, UDMR — 1%, 13% au spus că nu vor vota, iar 34% că nu s-au hotărât. Analiza sociologică a stabilit patru tipuri de profile ale votanților pentru anul 2016 — alegătorul nehotărât, simpatizantul PSD, simpatizantul PNL și apoliticul, precizează un comunicat transmis joi de ISSPOL. Potrivit acestuia, profilele indică „satisfacția cu viața” și viziunea despre viitor, atitudini și preferințe pentru diverse politici sociale sau economice și caracteristicile socio-demografice. „Alegătorii indeciși se declară mai degrabă satisfăcuți cu viața, însă nu cred că lucrurile în țară merg în direcția bună. Aceștia manifestă o atenție sporită față de mediul înconjurător, susțin într-o mai mare măsură acțiunile de combatere a corupției și doresc reducerea numărului de parlamentari. Votanții nehotărâți manifestă într-o mai mare măsură atitudini naționaliste, fiind cei care ar vota într-o proporție mai mare împotriva UDMR și, alături de alegătorii PSD, ar interzice accesul migranților sirieni în țară. Această categorie de electorat cuprinde într-o proporție mai mare femei, persoane tinere care locuiesc în mediul urban și absolvenți de studii peste medie”, indică sondajul. Studiul mai relevă că viziunea alegătorului PSD asupra direcției în care merg lucrurile în România este mai degrabă una pesimistă, iar satisfacția cu viața este mai redusă față de cea a celorlalți votanți. Simpatizanții PSD consideră că încurajarea întoarcerii în țară a românilor care lucrează peste hotare este necesară și, în același timp, susțin mai mult decât celelalte categorii de votanți interzicerea accesului imigranților sirieni în România. Susținătorii PSD manifestă un acord puternic față de introducerea impozitului progresiv în locul actualei cote unice. Cea mai mare parte a votanților PSD (aproximativ 90%) susțin că au participat la alegerile locale cel puțin o dată în ultimii 25 de ani. Profilul demografic al votantului PSD este următorul: pensionar, venit lunar ce se situează sub venitul mediu din România, nivel al studiilor sub medie, precizează sursa citată. „Susținătorii PNL sunt cea mai optimistă categorie a românilor, aceștia considerând că lucrurile în România se îndreaptă mai degrabă în direcția bună. Aceștia manifestă mai multă susținere, în comparație cu celelalte categorii, față de necesitatea combaterii corupției și evaziunii fiscale. De asemenea, reducerea numărului de parlamentari nu este o necesitate în opinia simpatizanților PNL. Alegătorii PNL sau apropiații acestora au reușit să obțină beneficii în urma accesării programelor guvernamentale din ultima perioadă într-un procent mai mare decât celelalte categorii de votanți. Din răspunsurile alegătorilor PNL se pot identifica trăsături ale unei orientări spre sine și semne ale unei filosofii ce se ghidează după principiile economiei de piață. De asemenea, ei sunt categoria care, împreună cu votanții nehotărâți, susțin reducerea numărului de persoane care încasează alocații, indemnizații și ajutoare. Majoritatea alegătorilor PNL sunt bărbați, persoane active pe piața muncii, cu venituri peste medie, având mai degrabă studii superioare”, evidențiază studiul. Conform acestuia, persoanele care susțin că nu vor participa la alegerile din acest an consideră mai degrabă că lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită în România. Cu toate acestea, o parte însemnată a acestei categorii de români nu a încercat să schimbe această stare de fapt prin comportamentul electoral anterior, aceștia neprezentându-se la alegerile din ultimii 25 de ani. Aceste persoane susțin cu precădere combaterea corupției și identifică nevoia unei griji comune crescute față de mediul înconjurător. Românii care declară că nu își vor exercita dreptul la vot sunt într-o proporție mai mare bărbați. Cea mai mare parte a apoliticilor locuiesc în mediul urban. De asemenea, aceste persoane se încadrează mai degrabă în categoria tinerilor și a celor cu studii și venituri peste medie, arată cercetarea ISSPOL. Studiul a fost realizat telefonic pe un eșantion de 1.065 de persoane din România cu drept de vot. Eșantionul are un nivel de încredere de 95% și o marjă de eroare de +/-3%.