„Dicționar de artă modernă și contemporană” de Constantin Prut, ediția a III-a, a fost lansat la Palatul Parlamentului

Volumul „Dicționar de artă modernă și contemporană” semnat de criticul și istoricul de artă Constantin Prut, ediția a III-a revăzută și adăugită, apărut la Editura Polirom în „Colecția de Artă”, a fost lansat joi seară, la Muzeul Național de Artă Contemporană de la Palatul Parlamentului. Dicționarul conține un amplu material informativ referitor la principalele curente, tendințe, grupări și personalități din cadrul artei moderne, începând cu momentul apariției impresionismului, în anii 1870, și până în prezent, a afirmat criticul și istoricul literar Ioan Bogdan Lefter. „‘Dicționarul de artă modernă și contemporană’ a lui Constantin Prut, aflat acum la ediția a treia, după prima ediție din 1982 și a doua ediție din 2002, cuprinde într-un efort de exhaustivitate cele mai importante nume de artiști vizuali din arta universală de la impresionism încoace, deci de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în prezent, în mare majoritate artiști propriu-ziși, pictori, sculptori și reprezentanți ai tuturor celorlalte genuri ale artelor vizuale, dar și curente, direcții, școli, grupări, publicații, reviste de arte reper din istoria artei moderne și recente. Articolele de dicționar sunt structurate în conformitate cu standardele genului, cu informațiile principale, date de naștere, repere expoziționale majore, contribuții la istoria artei moderne, și scurte descrieri și chiar asumări de judecăți de valoare din partea autorului dicționarului”, a afirmat Ioan Bogdan Lefter. El a precizat că în dicționar sunt prezenți și aproximativ 200 de artiști români „într-o demonstrație implicită că și la noi, în artele vizuale românești, toată această evoluție de la Impresionism la Avangardă, apoi către celelalte forme de modernitate și apoi postmodernitate, au fost ilustrate de artiști valoroși, unii dintre ei excepționali”. Ioan Bogdan Lefter a precizat că dicționarele „sunt întotdeauna perfectibile”, felicitând autorul pentru toată munca depusă la lucrarea care este „o operă de mare sinteză care acoperă aproximativ 150 de ani de artă universală și românească”. Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, a afirmat că dicționarul va fi „un instrument util atât pentru artiști, cercetători, studenți, cât și pentru toți cei care încearcă să înțeleagă fenomenul cultural contemporan și modern”. Autorul Constantin Prut a declarat că a încercat să facă un dicționar care să fie nu numai un volum de informare, ci și unul comentat, iar din această cauză „unele lucruri pot să fie exagerate”. El a afirmat că dorește pe mai departe să extragă din dicționar „partea balcanică” care este, în opinia lui Constantin Prut, „pe nedrept judecată în arta europeană”. „Să nu uităm că aici, în Balcani, a apărut marea cultură de la Cucuteni, Platon, Socrate. Cred că este cazul să prezentăm mai bine această cultură balcanică și, prin aceasta, și arta românească”, a mai spus Constantin Prut. Printre subiectele care pot fi regăsite în dicționar se află „Artă abstractă”, „Paul Cezanne”, „Dada”, „Gustave Eiffel”, „Futurism”, „Nicolae Grigorescu”, „Yoko Ono”, „Pablo Picasso”, „Nicolae Tonitza”, „Ion Țuculescu”, „Vincent Van Gogh”, „Jiro Yoshihara” sau „Gheorghe Zărnescu”.