Iohannis: Este nevoie de un sistem educațional prin care tinerii să cunoască și să înțeleagă faptele trecutului

România este decisă că contracareze manifestările antisemite, rasiste și xenofobe, a declarat marți președintele Klaus Iohannis, care a susținut că este nevoie de un sistem educațional prin care tinerii să cunoască și să înțeleagă faptele trecutului.

„România este decisă să contracareze cu toată determinarea manifestările antisemite, rasiste și xenofobe și să devină un exemplu regional de promovare a memoriei Holocaustului. Dincolo de măsurile legislative și cadrul instituțional, este nevoie de un sistem educațional prin care tinerii să cunoască și să înțeleagă faptele trecutului, ca parte a formării lor ca cetățeni. Așa vom reuși să cultivăm pluralismul și libertatea și să contracarăm intoleranța și extremismul”, a afirmat Iohannis, la evenimentul „Podurile Toleranței”, organizat la Palatul Cotroceni.

El a punctat că provocările cu care se confruntă întreaga lume obligă la redescoperirea și cultivarea toleranței.

„În fața pericolului radicalismului și extremismului va trebui să fim mai fermi și mai uniți ca niciodată în apărarea valorilor care definesc astăzi o societate democratică — libertatea, toleranța și pluralismul”, a spus șeful statului.

Iohannis a precizat că România a fost „binecuvântată” de existența istorică pe teritoriul său a numeroase minorități etnice, culturale și religioase.

„Secolele de conviețuire cu majoritatea românească au fost marcate de relații umane și sociale complexe, ce sunt astăzi parte a patrimoniului nostru cultural și a memoriei colective. Au fost și vremuri grele, și momente tragice. (…) Vremurile grele și momentele tragice trebuie asumate, căci doar astfel putem desprinde din trecut învățăminte pentru a promova valorile profund umane care ne apropie. România puternică în Europa și în lume, așa cum ne dorim să fie, presupune a ne asuma trecutul și a-l include în proiectul de recuperare și valorizare a tuturor identităților, cea a majorității românești și cele ale minorităților naționale. În protejarea și în garantarea exercițiului neîngrădit al drepturilor culturale și al libertății religioase văd o componentă fundamentală a exercițiului democratic într-un stat de drept”, a afirmat el.

Șeful statului a subliniat că a dezvolta punțile toleranței prin dialogul interetnic este un obiectiv nu doar pentru una sau alta dintre minorități, ci un interes strategic pentru întreaga națiune.

„Toleranța de care vorbim nu este o acceptare pasivă și indiferentă a existenței ‘celuilalt’, ci o asumare activă a diversității ca valoare socială și resursă a dezvoltării durabile a colectivităților. Această realitate nu se impune de la sine, ci necesită un efort continuu, iar punțile toleranței trebuie construite de fiecare din noi, zi de zi”, a adăugat Iohannis.

El a susținut că istoria recentă arată că unele greșeli ale trecutului pot fi repetate.

„Relația noastră cu expresiile concrete ale diversității culturale și etnice are uneori și forma zidurilor, nu doar a punților, iar pericolul intoleranței poate renaște în paralel cu discursul antieuropean”, a declarat șeful statului.