DAVID ȘI… GERMANIA

Autorul atacului armat din München (capitala landului Bavaria, sudul Germaniei), și-a atras victimele după ce a piratat un cont de Facebook și i-a invitat la un restaurant de tip fast food pentru a profita de reduceri, a declarat sâmbătă ministrul de interne german Thomas de Maiziere, citat de AFP.

„A avut dinainte un cont Facebook piratat”, a explicat De Maiziere într-o conferință de presă la Berlin. Acest cont invita victimele să vină și să profite „de oferte speciale sau de reduceri” la un lanț de tip fast food din centrul comercial unde a avut loc atacul de vineri seară, soldat cu nouă morți. „Unele elemente ne fac să credem (că persoana care a piratat contul) este chiar ucigașul”, a adăugat ministrul, în condițiile în care invitația de a se întâlni la restaurantul fast food a fost fixată pentru vineri, ora locală 16:00.

De Maiziere a apreciat că asasinul, un germano-iranian în vârstă de 18 ani, a fost cel mai probabil victimă a hărțuirii de către alți „tineri de vârsta sa”.

Potrivit presei locale, atacatorul, David Ali Sonboly, postase următorul mesaj pe Facebook: „Vă ofer tot ceea ce doriți, dar nu prea scump”. Sonboly a ucis vineri seară nouă persoane și a rănit șase, după care a fugit și s-a sinucis nu departe de centrul comercial unde a comis atacul, conform Agerpres.

Majoritatea victimelor sunt adolescenți sau tineri: trei victime aveau 14 ani, două aveau 15 ani, iar alții aveau 17, 20, 20 și 45 de ani. Poliția nu a confirmat existența unor legături între asasin și vreuna dintre cele nouă victime decedate, locuitori ai München-ului de diverse naționalități.

De ce m-am oprit asupra acestui subiect care, trebuie să recunoaștem, a devenit unul comun, în zilele noastre, unul firesc, normal, lipsit de strălucirea senzaționalului. Un nou atac, fie el orchestrat de un nebun sau de un terorist. Alte zeci de persoane ucise și rănite. În aceeași săptămână, cu acest atac al tânărului David Ali Sonboly (nume de neamț get beget!), la Kabul a explodat o bombă care a ucis alte 60 de persoane și a rănit peste 200 de nevinovați. Locuim deja în subsolurile crimei, am devenit oamenii din underground, chiar dacă aspirațiile majorității sunt cu totul altele, de la idealurile academice și până la viața normală, banală, dar sigură a marilor sau banalilor anonimi. Ne putem astfel considera prizonierii crimei, a terorismului care ne dictează deja agenda zilei. Nu ne mai permitem să o ignorăm, să nu ținem cont de ea, să o luăm în calcul, așa cum luăm în calcul vremea rea, ducând cu noi umbrela, pelerina sau șapca.

Crima din locurile publice face parte din peisajul diurn al vieții fiecărei localități din lume, pe unde trec interesele lumii sau pur și simplu care pot să fie asimilate cu tot felul de simboluri în care bagajul emoțional este semnificativ. Dărâmăm sau încercăm să distrugem Gemenii, Pentagonul, Casa Albă, aruncăm în aer trenuri, stații de metrou, cluburi, stadioane, redacții de ziare, fast food-uri, restaurante, mall-uri, ucidem tot ceea ce poate fi ucis din nebunie, depresie, singurătate sau din ură față de oameni, din răzbunare, din lipsă de șapcă sau de prea multă șapcă.

Lumea este în stare de șoc, acționând ca atare. Un bolnav mintal, de numai 18 ani, suferind de amoc, cred polițiștii, după felul în care s-a manifestat, ”tulburări psihice observate inițial în Asia de Sud-Est,  constând din manifestări maniacale periculoase, cu impulsuri de omucidere”, a ridiculizat pur și simplu întreaga mașină de război a Germaniei, scurtcircuitând siguranța națională. Un puști de 18 ani, o armă din cele peste cinci milioane de arme aflate în posesia nemților ca persoane private și restul panică cât cuprinde au făcut din München, orașul aflat sub stare de asediu, plin de polițiști de tot felul, de pompieri, salvări și de foarte multe zvonuri transmise în timp real prin rețelele de socializare ale poliției sau ale mass mediei. Evident că, aceste zvonuri s-au dovedit în final a fi simple fantezii sau păreri deformate de spaima ce a paralizat orașul. Nemții se așteptau și ei la un atac terorist, made in ISIS, cel puțin. Un simplu foc de armă și totul s-a năruit peste Germania. Atac terorist! Unul a devenit… trei teroriști. S-au auzit focuri de arme și sus și jos și la stânga și la est, vest, sud, nord. Peste tot curg râuri de victime. Germania se află în consiliul de securitate. Angela Merkel se simte neputincioasă: Cine trage? Cum cine? David Ali Sonboly! Bine, unul și ceilalți? Care ceilalți? Cum care ceilalți? Teroriștii care ne atacă. Păi nu ne atacă nici un terorist. Nu? Nici un terorist?! Atunci ce-s atâtea forțe desfășurate de străzi? De ce vor austriecii și belgienii să ne ajute? Știu eu, poate fac și ei niște exerciții de ajutorare a Germaniei în caz de, Doamne ferește, un atac terorist!

Lumea este surexcitată. Nu mai ai loc să întorci o glumă, o ironie, un zâmbet. Toți sunt încordați, împietriți. Nu cred că a greșit cineva dintre cei care au acționat, chiar și acum când au alergat ”cai verzi pe pereți” sau au fost la o vânătoare de muște, în care au murit toți zece oameni și alte 35 de persoane au fost rănite.

Suntem în plin război, atipic celorlalte conflagrații mondiale, în care totul poate fi posibil, de la momente penibile la momente tragice.

ADI CRISTI