Aproximativ un milion de români suferă de insuficiență cardiacă

Aproximativ un milion de români suferă de insuficiență cardiacă, în jur de 25.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an cu această boală, iar nouă din zece nu știu că suferă de aceasta, a declarat vineri dr. Marius Geantă, co-fondator și președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină.

„Insuficiența cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din România, iar supraviețuirea la cinci ani de la diagnosticul de insuficiență cardiacă este mai mică decât în multe forme de cancer. Sunt informații pe care le-am extras din acest document (n.r. — un raport al Grupului pentru Insuficiență Cardiacă al Societății Române de Cardiologie)”, a precizat Geantă, la o întâlnire cu presa pe tema insuficienței cardiace, ca parte a programului de informare și educare „Health Innovation Agenda”.

Potrivit acestuia, insuficiența cardiacă este o boală cronică gravă, în care inima nu poate pompa o cantitate suficientă de sânge spre organe, pentru a susține funcționarea acestora.

Cele mai frecvente cauze de insuficiență cardiacă în România sunt infarctul miocardic și alte tipuri de boli coronariene, hipertensiunea arterială, boli ale valvelor inimii și malformațiile congenitale cardiace. Prevalența insuficienței cardiace în rândul populației României este de 4,7%. Aproximativ 35% dintre pacienți prezintă insuficiență cardiacă cu grad ridicat de severitate a bolii și cu o calitate a vieții extrem de scăzută, care este influențată și de problemele psihologice, de reacțiile adverse la tratament și de limitările de ordin social, a arătat medicul.

La rândul său, dr. Gabriel Tatu Chițoiu, președintele Societății de Cardiologie, a spus că toate eforturile din ultimii 3 — 4 ani au fost în direcția prevenirii acestei boli.

„Toată baza strategiei noastre — cardiologia aplicată — este o modalitate de a ajunge cât mai aproape de pacienți, de a face cât mai multă educație pentru publicul larg. Un exemplu. De ani de zile se spunea că principala cauză a IC este hipertensiunea arterială. Pacientul, dacă știe că are această boală și se tratează, poate să evite să facă IC. Sedentarismul, fumatul, lipsa de activitate sunt cauze, iar oameni tineri fac infarct și rămân cu insuficiență cardiacă”, a explicat el.

Potrivit acestuia, informațiile vin în practică pe două căi, una dintre ele fiind studiile științifice.

”E o populație, spre exemplu, care ia o medicație, care ia un medicament, altă populație care ia alt medicament și le compari și poți să vezi eficacitatea lor. Vă dau exemplul registrului de infarct, care a debutat în noiembrie 1997. Dacă vrei să știi câți bani trebuie să cheltuiești pentru pacienții de infarct, trebuie să știi câte infarcte ai în țară, într-un an. La polul opus, ce înseamnă dacă pornești un lucru fără să ai date. Este o secție de chirurgie cardiovasculară pediatrică, ultradotată, dar nu a mai lucrat pentru că nu aveau niciun fel de date, câți copii vor fi operați în decursul unui an, cine va face povestea asta, dacă au personal, dacă au chirurg etc.”, a explicat Chițoiu.

Măsurile necesare pentru diminuarea cazurilor de insuficiență cardiacă în România sunt creșterea conștientizării publice și înțelegerea implicațiilor bolii, susținerea unei baze de date naționale dedicate IC, susținerea dezvoltării unităților medicale specializate și dedicate tratamentului IC și asigurarea asistenței medicale de calitate și a monitorizării pacienților în cadrul asistenței medicale primare, potrivit dr. Geantă.