Raluca Prună: Sărăcia și lipsa accesului la educație – factori de vulnerabilitate pentru femeile rome în relația cu justiția

Sărăcia și lipsa accesului efectiv la educație sunt printre factorii de vulnerabilitate la care sunt supuse femeile rome, a declarat, joi, ministrul Justiției, Raluca Prună, într-un mesaj video, în deschiderea conferinței de lansare a programului „JustRom”, adresat înlesnirii accesului la justiție a femeilor rome.

„Problema este aceea a efectivității accesului la justiție și sunt grupuri vulnerabile, cum este de pildă grupul acesta, al femeilor rome, care au de multe ori un acces îngrădit la justiție, din cauza unor factori precum o cunoaștere insuficientă a propriilor drepturi, a costurilor pe care accesul la justiție îl presupune, a accesului la informație. Un alt factor de vulnerabilitate care poate îngrădi accesul la justiție este sărăcia. Și este un lucru cunoscut că, din păcate, în România, 78% dintre cetățenii de etnie romă sunt expuși unui risc de sărăcie”, a spus Prună.

Ea a arătat că, în ceea ce privește accesul la educație, se cunoaște faptul că numai 6% dintre femeile rome, față de 12% dintre bărbați, au educația secundară împlinită.

„Sărăcie, lipsa accesului efectiv la educație — toate acestea sunt probleme care îngrădesc accesul la justiție. Este, așadar, pentru mine foarte important ca femeie, în primul rând, dar și ca ministru al Justiției să deschid acest eveniment și să spun că este foarte important să dezbatem aceste chestiuni și să găsim soluții care să împuternicească, dacă pot să spun așa, femeia romă. Astfel încât femeia romă să înțeleagă mai bine care-i sunt drepturile, care sunt garanțiile pe care statul român, prin legislația sa, le poate asigura și cum anume poate să procedeze astfel încât cetățenia să fie deplină”, a mai declarat Prună.

Ea a salut inițiativa înființării de centre de consiliere și de asistență juridică pentru astfel de grupuri vulnerabile.

Secretarul de stat Irina Alexe din Ministerul Afacerilor Interne a spus că ministerul se află într-o etapă avansată pentru suplimentarea posturilor de expert dedicate minorității rome acolo unde aceste posturi nu există.

„Ne-am uitat cu mare atenție pe organigramele instituțiilor prefectului și am identificat o serie de lipsuri pe care acestea le au și încercăm să le corectăm, zilele acestea sper să avem o soluție pentru suplimentarea acestor posturi”, a afirmat Irina Alexe.

În opinia sa, sărăcia reprezintă o piedică în dezvoltarea individuală a fiecăruia, iar combaterea acesteia reprezintă o garanție a îmbunătățirii, pe de o parte, a statutului femeilor rome, pe de altă parte, a accesului acestora la justiție.

„În pachetul pentru combaterea sărăciei există măsuri de integrare care au ca scop o mai bună integrare în societate, dar și măsurile de ajutor personalizat pentru persoanele care se află într-o astfel de situație. În acest sens se fac eforturi considerabile pentru a moderniza sistemul de stare civilă și de evidență a persoanei, existând demersuri speciale pentru înregistrarea persoanelor care nu figurează în bazele de date ale instituției”, a mai spus Irina Alexe.

Ea a precizat că nu este vorba numai de accesul la justiție, este vorba și de accesul la educație și la măsurile sociale.

„În acest sens (…), programul „Niciun copil fără identitate” reprezintă un pas important pentru obținerea actelor de identitate necesare conviețuirii într-o societate democratică. Și acest pas a fost făcut în cursul acestui an.Aceste schimbări trebuie să țină pasul cu progresul tehnologic, existând o aplicație informatică în curs de implementare pentru operaționalizarea acelui registru al persoanelor cu identitate declarată, care o să faciliteze procedurile pentru ca fiecare copil să poată să beneficieze de o identitate încă de la naștere”, a arătat Alexe.

Oana Țoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, a vorbit despre pașii făcuți în 2016 în privința actelor de identitate și de activitatea comitetului interministerial pentru combaterea violenței în familie dar a precizat că, în ciuda existenței resurselor, a strategiilor și a instrumentelor, persoanele vulnerabile nu au acces la ele.

„Avem un studiu făcut în ultimii doi ani, de noi alături de Banca Mondială și de UNICEF, care s-au uitat de exemplu la comunitățile sursă pentru copiii din centrele rezidențiale tipice, care au ajuns să aibă măsură de plasament. Și concluziile sunt cumva sumbre, în sensul în care șansele să calce un asistent social pe la casele cele mai dărăpănate cu mulți copii e cam una din două. Dacă cumva mama familiei respective n-are studii, casa arată mai dărăpănată decât restul, șansele sunt de unu din patru”, a afirmat Oana Țoiu.

Ea consideră că rezolvarea acestor probleme ține de o abordare integrată, în care să se implice mai multe ministere, instituții și organizații.

„Așa că atunci când vorbim de accesul la justiție, la instrumente care să te asigure că poți să-ți aperi drepturile tale, (…) e într-adevăr legat de sărăcie, de accesul la educație, de accesul la sănătate, așa că soluția nu poate să fie numai una dintre ele. Singura soluție sustenabilă ține de o abordare integrată, de a te uita la probleme astea împreună și de a încerca să găsești soluții împreună”, a mai declarat Oana Țoiu.

Conferința face parte dintr-un program comun al Consiliului Europei, Echipa de Sprijin a Reprezentantului Special al Secretarului General al Consiliului Europei pentru situația romilor și Comisiei Europene, Direcția Generală Justiție și Consumatori și a fost organizată la sediul Ministerului Fondurilor Europene.

JustRom este un proiect pilot care va fi implementat de Consiliul Europei în Bulgaria, Grecia, Irlanda, Italia și România pe o perioadă de 18 luni. Programul, în valoare de 850.000 de euro, este cofinanțat de Comisia Europeană, Direcția Generală Justiție și Consumatori (80%) și Consiliul Europei (20%).