Președintele interimar al PNL Raluca Turcan a declarat vineri, la Iași, că liberalii resping varianta privind legea grațierii pe care PSD și ALDE o propun în momentul de față prin amendamentele lui Șerban Nicolae, dar și amendamentul UDMR.

„Amendamentul UDMR întărește o dublă perspectivă. O dată UDMR-ul se apropie din ce în ce mai mult de coaliția de guvernare, că începe să fie parte la niște decizii în dispreț față de interesul public pe care până acum PSD și ALDE le-au luat. A doua perspectivă este cea legată de scopul unei legi a grațierii și anume de a depopula penitenciarele, de a reintegra o parte din oameni în societate și de a îmbunătăți condițiile de detenție. Niciunul dintre amendamentele depuse și nici proiectul inițial nu răpunde scopului pe care o lege a grațierii ar putea să îl aibă”, a declarat liderul PNL Raluca Turcan.

În opinia sa, grațierea este și trebuie privită ca o măsură de clemență care în forma actuală nu este asigurată.

„Suprapopularea din penitenciare este de aproximativ 10.000 de persoane. Proiectul grațierii propus de PSD ar duce la o grațiere sau o depopulare cu aproximativ 2.000 de persoane, din care cam jumătate se întorc în primul an de zile, conform statisticii, și cam jumătate ar ieși pentru că oricum le expiră pedepsele. Cu alte cuvinte, din punctul nostru de vedere, proiectul grațierii este un subterfugiu pentru a include câțiva favoriți politici într-un grup preferențial care să scape de ispășirea unei pedepse’, a declarat Raluca Turcan.

Ea a mai opinat că aceste amendamente par a fi „cu dedicație”, iar în ceea ce privește amendamentul care vizează grațierea persoanelor de peste 70 de ani ar trebui organizate dezbateri profesionale în comisiile de specialitate.

Senatorii au adus mai multe amendamente la proiectul privind legea grațierii, în afară de cele depuse de senatorul PSD Șerban Nicolae, și care vor fi dezbătute în Comisia juridică a Senatului peste două săptămâni. Potrivit documentelor postate pe site-ul Senatului și transmise la Comisia juridică, senatorii UDMR Csaszar Karoly Zsolt și Tanczos Barna au adus un amendament prin care propun ca pedepsele pentru fals în înscrisuri oficiale, fals intelectual și fals informatic să fie grațiate, în timp ce în forma inițiatorului acestea erau exceptate de la grațiere.

Senatorul PSD Liviu Brăiloiu propune un amendament potrivit căruia în cazul deținuților cu vârsta de peste 70 de ani să fie grațiate în întregime pedepsele. Însă, de grațiere nu beneficiază condamnații care au săvârșit anumite infracțiuni și pentru care pedeapsa este de 10 ani sau mai mare. O condiție pentru grațiere este aceea ca persoana condamnată să achite despăgubirile stabilite de către instanță. În această privință, opiniile sunt diferite. Senatorul Brăiloiu propune ca achitarea despăgubirilor să se facă anterior punerii în libertate, Asociația Magistraților din România susține varianta ca acest lucru să se facă la data punerii în libertate sau în termen de un an de la condamnarea definitivă ori, după caz, de la punerea în libertate, iar Uniunea Națională a Barourilor din România propune achitarea despăgubirilor la data intrării în vigoare a legii.

De asemenea, grațierea cu jumătate din pedeapsă se propune — prin amendamente aduse și de senatorul PSD Brăiloiu și de senatorii UDMR menționați — și în cazul femeilor însărcinate și a deținuților care au în îngrijire copii cu vârsta de până la 14 ani.

Senatorul PSD Șerban Nicolae a depus o serie de amendamente care prevăd, printre altele, că se grațiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la trei ani inclusiv, dar și pedepsele de până la șapte ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de efectuat este mai mic de trei ani; parțial, cu trei ani, pedepsele de până la șapte ani inclusiv, a căror efectuare a început, iar restul rămas de efectuat este mai mare de patru ani.

De asemenea, se grațiază parțial trei pătrimi din restul rămas neexecutat din pedepsele de până la zece ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mic de patru ani; parțial, jumătate din restul rămas de executat din pedepsele de până la zece ani inclusiv, a căror executare a început, iar restul rămas de executat este mai mare de patru ani.

În ședința de marți, Comisia juridică a Senatului a amânat, pentru data de 21 martie, dezbaterea și întocmirea raportului în ceea ce privește proiectul de lege pentru grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate.

Senatul este prima Cameră sesizată în cazul acestui proiect de lege organică, iar inițiator este Guvernul. Termenul de adoptare tacită este în data de 25 aprilie.