Piața berii a rămas constantă în 2016; volumul s-a menținut la 15,8 milioane de hectolitri

Volumul pieței berii s-a menținut în 2016 la nivelul atins în anul precedent, respectiv 15,8 milioane de hectolitri, la fel și consumul pe cap de locuitor, care s-a situat la 80 de litri, România ocupând în continuare locul 7 la consum în rândul țărilor europene, a anunțat, miercuri, directorul general al Asociației Berarii României, Julia Leferman.

„Producția de bere reprezintă un real stimul pentru creșterea economică a României, prin crearea de locuri de muncă la nivel național, generarea de valoare adăugată în cadrul tuturor activităților conexe și prin importante contribuții la bugetul de stat sub formă de taxe și impozite. Industria berii generează peste 500 de milioane de euro anual la bugetul de stat direct și prin activități conexe”, a spus ea.

Potrivit Juliei Leferman, sunt nenumărate modalități prin care industria berii are un impact pozitiv asupra economiei României în ansamblul său și factorul declanșator al acestui fapt îl reprezintă caracterul național al industriei de bere. Astfel, ponderea producției locale depășește 97% din consumul intern, iar 70% dintre ingredientele folosite la producerea berii provin din agricultura României. În urma acestui fapt, peste 10.000 de români au un loc de muncă în agricultură, în condițiile în care un loc de muncă din industria berii generează două locuri de muncă în agricultură.

De asemenea, sectorul berii are o influență semnificativă asupra gradului de ocupare a forței de muncă, prin crearea, la nivelul întregii țări, direct și indirect, de aproximativ 85.000 de locuri de muncă.

„Spre deosebire de anii precedenți, lipsa presiunii fiscale și predictibilitatea fiscală de care sectorul berii și alte sectoare s-au bucurat au permis ca piața să evolueze în mod natural și să își aducă contribuția la economia națională. Salutăm această stabilitate fiscală, considerăm că este factorul esențial pentru stimularea dezvoltarea pieței în condițiile în care vorbim despre o piață extrem de concurențială. Anul trecut, consumul s-a menținut la nivelul 2016, este și rezultatul relaxării fiscale”, a afirmat șeful Asociației Berarii României.

În ceea ce privește ambalajele, în 2016 petul a rămas ambalajul cel mai ”achiziționat”, însă s-a remarcat o creștere a consumului de bere la sticlă.

„Credem că este o tendință a românilor către produse de mai bună calitate, o tendință de premiumizare a preferințelor românilor, de orientare către produse de mai bună calitate și poate fi o tendință a opțiunilor de consum”, a explicat Julia Leferman.

Exporturile de bere în cazul României au consemnat în 2016 un trend ușor descrescător, cu 0,08 milioane de hectolitri, atingând un total de 0,42 milioane de hectolitri.

Importurile au înregistrat o ușoară creștere față de 2015, de 0,09 milioane de hectolitri, atingând un total de 0,44 milioane de hectolitri, însă România și-a păstrat caracterul profund național. Țările care au exportat bere în cantități mici în România au fost Germania, Ungaria, Polonia, Franța, Olanda, Cehia, respectiv țările cu o cultură a berii și o producție locală importantă.

Reprezentanții industriei berii speră pentru anul 2017 la o ușoară creștere a consumului, însă acest lucru depinde de mai mulți factori.

„Noi sperăm la o mică creștere în 2017, dar depinde de foarte mulți factori: predictibilitatea fiscală, condițiile meteo sau modul în care pe parcursul anului evoluează consumul de bere”, a spus președintele Asociației, Shachar Shaine.

Întrebat dacă Legea fumatului a avut un impact asupra consumului bere, Shachar Shaine a răspuns că pe perioada iernii s-a simțit un mic efect, însă pe ansamblu nu se simte o mare diferență.

„Cred că și românul s-a obișnuit să fumeze afară”, a adăugat el.

La rândul său, Julia Leferman și-a exprimat speranța că în contextul în care taxele se vor menține la nivelul existent piața va evolua în mod natural, având o tendință de stabilizare, chiar de creștere.

„Pentru noi, ca asociație predictibilitatea fiscală rămâne un criteriu cel mai important”, a subliniat ea.

În altă ordine de idei, Shachar Shaine a făcut referire și la majorarea salariului minim pe economie, afirmând că nu este ”un lucru rău”, însă a atras atenția asupra lipsei forței de muncă în România.

„Normal că ne influențează. Majorarea salariului minim… ne-am obișnuit cu asta și ne-am aliniat cu salariul minim, dar pot să vă spun că se simte lipsa forței de muncă din România. Salariul minim nu cred că în mare este un lucru rău pentru piață, eu cred că trebuie să ne aliniem la Europa, treptat, fără să omorâm industria, dar nu este ușor să găsim oameni pentru a munci în România”, a punctat Shaine.

Investițiile făcute în 2016 de membrii Asociației Berarii României au avut un trend ascendent în 2016. Valoarea investițiilor s-a ridicat la 69,7 milioane de euro, în creștere cu 14,2 milioane de euro față de 2015. Până în prezent, investițiile cumulate realizate de membrii Asociației de la intrarea acestora pe piață au atins un total de 1,4 miliarde de euro.

În ciuda unei ușoare scăderi a numărului de locuri de muncă în producția de bere, la nivelul membrilor Asociației Berarii României, de la 3700 în 2015 la 3600 în 2016, industria berii rămâne un stimul important la economiei și contribuie la crearea unui număr de 85.000 de locuri de muncă la nivel național.

Membrii Asociației Berarii României sunt producătorii Bergenbier, Heineken, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries și Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei șase producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociație fac parte și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malț România și Asociația Producătorilor de Hamei.

Începând cu anul 2008, Asociația Berarii României face parte din organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.